toxoplasmă sf [At: DEX / E: fr toxoplasme] (Zlg) Protozoar parazit care se întâlnește în leucocite, la unele mamifere, păsări și uneori la om.

TOXOPLÁSMĂ s.f. (Zool.) Protozoar parazit unicelular, fără pigment, care se întâlnește în leucocitele vertebratelor și uneori în hematii. [< fr. toxoplasme].

TOXOPLÁSMĂ s. f. protozoar parazit unicelular, fără pigment, care se întâlnește în leucocitele vertebrelor și uneori în hematii. (< fr. toxoplasme)

toxoplásmă s. f., g.-d. art. toxoplásmei; pl. toxoplásme

TOXO- „sagitat, arcuit; otravă, toxină”. ◊ gr. toxon „săgeată otrăvită” > fr. toxo-, germ. id., engl. id. > rom. toxo-. □ ~fil (v. -fil₂), adj., cu frunze sagitate; ~fobie (v. -fobie), s. f., toxicofobie*; ~for (v. -for), adj., toxicofor*; ~gen (v. -gen₁), adj., toxicogen*; ~id (v. -id), s. n., toxină detoxifiată prin acțiunea unor antiseptice, capabilă să stimuleze producerea de anticorpi; ~plasmă (v. -plasmă), s. f., protozoar parazit unicelular din clasa sporozoarelor, întîlnit în leucocitele vertebratelor și în globulele roșii.