11 definiții pentru toxicomanie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TOXICOMANÍE, toxicomanii, s. f. Obișnuință morbidă de a consuma substanțe toxice (cocaină, heroină, morfină, opiu, eter etc.). – Din fr. toxicomanie.

toxicomanie sf [At: DN2 / Pl: ~ii / E: fr toxicomanie] Obișnuința de a introduce în organism cantități crescânde dintr-o substanță toxică, în scopul repetării unor senzații și trăiri neobișnuite, euforice.

TOXICOMANÍE, toxicomanii, s. f. Obișnuință morbidă de a folosi doze repetate și crescânde de substanțe toxice. – Din fr. toxicomanie.

TOXICOMANÍE s.f. Obișnuință morbidă de a consuma anumite substanțe toxice, ca opiu, hașiș, cocaină etc. [Gen. -iei. / < fr. toxicomanie, cf. gr. toxikon – otravă, mania – nebunie].

TOXICOMANÍE s. f. obișnuință morbidă de a consuma substanțe toxice sau stupefiante. (< fr. toxicomanie)

toxicomaníe s. f. (med.) Dependență în consumul de droguri ◊ „E. de V., în bagajele căruia a fost descoperit un stoc de produse dopante, a recunoscut că în ultimul timp nu se putea lipsi de stimulente, implicând și doi medici care i le procurau. Unul dintre aceștia, dr. M., binecunoscut în cercurile sportive cicliste ca un promotor al campaniei împotriva dopingului, nu recunoaște să fi încurajat toxicomania. M. afirmă că el s-a limitat să ajute un ciclist aflat în «criză de formă».” R.l. 20 XI 75 p. 5. ◊ „Potrivit unui studiu al Asociației de ajutorare a victimelor toxicomaniei din R.F.G., 63% din populația activă vest-germană consumă bere în timpul serviciului [...]” I.B. 30 V 86 p. 4; v. și Cont. 17 X 80 p. 8 (din fr. toxicomanie; DEX, DN3)

TOXICOMANÍE ~i f. Deprindere patologică de a consuma substanțe toxice (cocaină, morfină, opiu etc.) care provoacă degradarea fizică și psihică a individului. [G.-D. toxicomaniei] /<fr. toxicomanie


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

toxicomaníe s. f., art. toxicomanía, g.-d. art. toxicomaníei; pl. toxicomaníi, art. toxicomaníile

toxicomaníe s. f., art. toxicomanía, g.-d. art. toxicomaníei; pl. toxicomaníi, art. toxicomaníile


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TOXICOMANÍE s. (MED.) narcomanie, beție albă.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

TOXICO- „otravă, toxine, toxic”. ◊ gr. toxikon „otravă” > fr. toxico-, engl. id., germ. toxiko- > rom. toxico-.~dermie (v. -dermie), s. f., erupție cutanată datorată acțiunii substanțelor toxice; ~fobie (v. -fobie), s. f., teamă patologică de otrăvuri; sin. toxofobie; ~for (v. -for), adj., care secretă sau care conduce otravă sau substanțe toxice; sin. toxofor; ~gen (v. -gen1), adj., care produce substanțe toxice; sin. toxogen; ~logie (v. -logie1), s. f., disciplină care tratează despre otrăvuri și despre acțiunea lor asupra organismului; ~manie (v. -manie), s. f., tendință morbidă de a consuma doze crescînde de substanțe toxice sau de stupefiante.

Intrare: toxicomanie
toxicomanie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • toxicomanie
  • toxicomania
plural
  • toxicomanii
  • toxicomaniile
genitiv-dativ singular
  • toxicomanii
  • toxicomaniei
plural
  • toxicomanii
  • toxicomaniilor
vocativ singular
plural

toxicomanie

  • 1. Obișnuință morbidă de a consuma substanțe toxice (cocaină, heroină, morfină, opiu, eter etc.).
    surse: DEX '09 DN sinonime: narcomanie

etimologie: