2 intrări

12 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TOTALIZATOR, -OARE, totalizatori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care totalizează. 2. S. n. Aparat care totalizează mecanic. – Din fr. totalisateur.

totalizator, ~oare [At: CADE / Pl: ~i, ~oare / E: fr totalisateur] 1 a Care însumează. 2 sn Aparat care totalizează (2) mecanic o serie de numere.

TOTALIZATOR, totalizatoare, s. n. Aparat care totalizează mecanic. – Din fr. totalisateur.

TOTALIZATOR, totalizatori, s. m. Cel care dă totalul rezultatelor parțiale ale mai multor operații.[1]

  1. Genul și pluralul par eronate. Explicația duce mai degrabă spre un adjectiv. — gall

TOTALIZATOR, -OARE adj. Care dă totalul rezultatelor parțiale ale mai multor operații. // s.n. Aparat care servește să totalizeze mecanic mai multe numere. [Cf. fr. totalisateur].

TOTALIZATOR, -OARE I. adj. care totalizează; totalizant. II. s. n. 1. aparat care servește să totalizeze mecanic mai multe numere. 2. element principal al mașinii de calculat prin care se asigură înregistrarea, însumarea sau scăderea cifrelor introduse. (< fr. totalisateur)

TOTALIZATOR ~oare n. Aparat pentru totalizarea mecanică a unei serii de numere. /<fr. totalisateur

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

totalizator1 adj. m., pl. totalizatori; f. sg. și pl. totalizatoare

totalizator2 s. n., pl. totalizatoare

*totalizator1 adj. m., pl. totalizatori; f. sg. și pl. totalizatoare

totalizator2 s. n., pl. totalizatoare

totalizator (aparat) s. n., pl. totalizatoare

Intrare: totalizator (adj.)
totalizator1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • totalizator
  • totalizatorul
  • totalizatoru‑
  • totalizatoare
  • totalizatoarea
plural
  • totalizatori
  • totalizatorii
  • totalizatoare
  • totalizatoarele
genitiv-dativ singular
  • totalizator
  • totalizatorului
  • totalizatoare
  • totalizatoarei
plural
  • totalizatori
  • totalizatorilor
  • totalizatoare
  • totalizatoarelor
vocativ singular
plural
Intrare: totalizator (s.n.)
totalizator2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • totalizator
  • totalizatorul
  • totalizatoru‑
plural
  • totalizatoare
  • totalizatoarele
genitiv-dativ singular
  • totalizator
  • totalizatorului
plural
  • totalizatoare
  • totalizatoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

totalizator, totalizatoareadjectiv

etimologie:

totalizator, totalizatoaresubstantiv neutru

  • 1. Aparat care totalizează mecanic. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 2. Element principal al mașinii de calculat prin care se asigură înregistrarea, însumarea sau scăderea cifrelor introduse. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.