9 definiții pentru totalizator (s.n.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TOTALIZATÓR, -OÁRE, totalizatori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care totalizează. 2. S. n. Aparat care totalizează mecanic. – Din fr. totalisateur.
totalizator, ~oare [At: CADE / Pl: ~i, ~oare / E: fr totalisateur] 1 a Care însumează. 2 sn Aparat care totalizează (2) mecanic o serie de numere.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TOTALIZATÓR, totalizatoare, s. n. Aparat care totalizează mecanic. – Din fr. totalisateur.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TOTALIZATÓR, totalizatori, s. m. Cel care dă totalul rezultatelor parțiale ale mai multor operații.[1]
- Genul și pluralul par eronate. Explicația duce mai degrabă spre un adjectiv. — gall
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TOTALIZATÓR, -OÁRE adj. Care dă totalul rezultatelor parțiale ale mai multor operații. // s.n. Aparat care servește să totalizeze mecanic mai multe numere. [Cf. fr. totalisateur].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TOTALIZATÓR, -OÁRE I. adj. care totalizează; totalizant. II. s. n. 1. aparat care servește să totalizeze mecanic mai multe numere. 2. element principal al mașinii de calculat prin care se asigură înregistrarea, însumarea sau scăderea cifrelor introduse. (< fr. totalisateur)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
TOTALIZATÓR ~oáre n. Aparat pentru totalizarea mecanică a unei serii de numere. /<fr. totalisateur
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
totalizatór2 s. n., pl. totalizatoáre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
totalizatór (aparat) s. n., pl. totalizatoáre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv neutru (N11) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
totalizator (s.n.)
- 1. Aparat care totalizează mecanic.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- 2. Element principal al mașinii de calculat prin care se asigură înregistrarea, însumarea sau scăderea cifrelor introduse.surse: MDN '00
etimologie:
- limba franceză totalisateursurse: DEX '09 DEX '98 DN