2 intrări
12 definiții
din care- explicative (7)
- morfologice (5)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TOSCAN, -Ă, toscani, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană originară sau locuitor din regiunea Toscana 2. Adj. Care aparține Toscanei sau toscanilor (1), referitor la regiunea Toscana ori la toscani. – Din fr. toscan.
toscan, ~ă [At: BARCIANU / Pl: ~i, ~e / E: it toscano] 1-2 smf Persoană care face parte din populația Toscanei sau este originară de acolo. 3 smp Populația de bază care locuiește în Toscana. 4-5 a Care aparține Toscanei sau toscanilor (3). 6-7 a Privitor la Toscana sau la toscani (3). 8-9 a Caracteristic Toscanei sau toscanilor 10 a Originar din Toscana. 11 sfa Dialect vorbit de toscani (3). 12 a (Îs) Ordin ~ Ordin arhitectural roman imitat după ordinul doric, caracterizat printr-o mare simplitate, cu aspect de robustețe puțin greoaie.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TOSCAN, -Ă, toscani, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Toscanei sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține Toscanei sau populației acestei regiuni, care este din Toscana, care se referă la regiunea Toscana sau la populația ei; propriu, caracteristic pentru regiunea Toscana sau pentru populația ei. – Din fr. toscan.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TOSCAN, -Ă adj. Din Toscana. ♦ Ordin toscan = ordin arhitectural roman imitat după ordinul doric, caracterizat printr-o mare simplitate, cu aspect de robustețe puțin greoaie. [< it. toscana, fr. toscan, cf. Toscana – regiune în Italia centrală].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TOSCAN, -Ă I. adj., s. m. f. (locuitor) din Toscana. II. adj. ordin ~ = ordin arhitectonic roman imitat după ordinul doric, printr-o mare simplitate, cu aspect de robustețe puțin greoaie. ◊ (s. n.) dialect vorbit în Toscana, baza limbii italiene moderne. (< fr. toscan, it. toscano)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Toscan a. și m. originar din Toscana; ordin toscan, cel mai simplu din cele cinci ordine de arhitectură.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
toscán, -ă s. Locuitor din Toscana. Adj. Stilu toscan.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
toscan adj. m., s. m., pl. toscani; adj. f., s. f. toscană, pl. toscane
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
toscan adj. m., s. m., pl. toscani; adj. f., s. f. toscană, pl. toscane
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
toscan s. m., adj. m., pl. toscani; f. sg. toscană, g.-d. art. toscanei, pl. toscane
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
toscană (idiom) s. f., g.-d. art. toscanei
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
*toscană (idiom) s. f., g.-d. art. toscanei
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
toscan, toscanăadjectiv
-
- 1.1. Ordin toscan = ordin arhitectural roman imitat după ordinul doric, caracterizat printr-o mare simplitate, cu aspect de robustețe puțin greoaie. DN
- 1.2. Dialect vorbit în Toscana, baza limbii italiene moderne. MDN '00
-
etimologie:
- toscan DEX '09 DEX '98 DN
toscan, toscanisubstantiv masculin toscană, toscanesubstantiv feminin
- 1. Persoană originară sau locuitor din regiunea Toscana DEX '09 MDN '00
etimologie:
- toscan DEX '09 DEX '98 DN