8 definiții pentru torpid


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TORPÍD, -Ă, torpizi, -de, adj. (Livr.) Leneș, molatic, încet, greoi. – Din fr. torpide, it. torpido, lat. torpidus.

TORPÍD, -Ă, torpizi, -de, adj. (Livr.) Leneș, molatic, încet, greoi. – Din fr. torpide, it. torpido, lat. torpidus.

torpid, ~ă a [At: C. PETRESCU, O. P. I, 41 / Pl: ~izi, ~e / E: fr torpide] 1 (Rar; d. oameni) Leneș. 2 (Rar; d. oameni) Greoi (1). 3 (D. plăgi, leziuni etc.) Fără tendință de vindecare sau de agravare.

TORPÍD, -Ă, torpizi, -de, adj. (Franțuzism neobișnuit) Leneș, molatic. În ochii lîncezi sclipi o scurtă săgetare de inteligență ironică și disprețuitoare, neașteptat de vie și ascuțită, la un colos cu atît de torpide mișcări. C. PETRESCU, O. P. I 41.

TORPÍD, -Ă adj. 1. (Rar) Leneș, molatic, încet, greoi. 2. (Despre plăgi, leziuni etc.) Fără tendință de vindecare sau agravare. [< fr. torpide, cf. lat. torpidus].

TORPÍD, -Ă adj. 1. leneș, molatic, încet, greoi. 2. (despre plăgi, leziuni etc.) fără tendință de vindecare sau agravare. (< fr. torpide, it. torpido, lat. torpidus)

TORPÍD ~dă (~zi, ~de) rar 1) Care manifestă încetineală și lenevie în mișcări. 2) (despre plăgi, leziuni etc.) Care stagnează; fără tendință de vindecare sau de agravare. /<fr. torpide


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

torpíd (leneș) (livr.) adj. m., pl. torpízi; f. torpídă, pl. torpíde

torpíd adj. m., pl. torpízi; f. sg. torpídă, pl. torpíde

Intrare: torpid
torpid adjectiv
adjectiv (A3)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • torpid
  • torpidul
  • torpidu‑
  • torpi
  • torpida
plural
  • torpizi
  • torpizii
  • torpide
  • torpidele
genitiv-dativ singular
  • torpid
  • torpidului
  • torpide
  • torpidei
plural
  • torpizi
  • torpizilor
  • torpide
  • torpidelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)