6 definiții pentru tonograf


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

tonograf sn [At: DN3 / Pl: ~e / E: ger Tonograph] Tonometru (2) înregistrator.

TONOGRÁF s.n. Tonometru înregistrator. [< germ. Tonograph].

TONOGRÁF s. n. tonometru înregistrator. (< engl. tono-graph)

TONOGRÁF ~e n. Tonometru înregistrator. /<engl. tonograph


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

TONO- „tensiune, pulsație, presiune, întindere”. ◊ gr. tonos „întindere, încordare” > fr. tono-, germ. id., engl. id., it. id. > rom. tono-.~graf (v. -graf), s. n., tonometru înregistrator; ~grafie (v. -grafie), s. f., procedeu tonometric de înregistrare grafică a tensiunii intraoculare; ~liză (v. -liză), s. f., alterare a celulelor, determinată de variațiile osmotice ale mediului în care acestea se află; ~metrie (v. -metrie1), s. f., 1. Determinare a presiunii de vapori aparținînd unei soluții. 2. Măsurare a tensiunii arteriale, venoase sau oculare. 3. Procedeu utilizat la măsurarea presiunilor de vapori ai soluțiilor diluate ale unor substanțe nevolatile; ~metru (v. -metru1), s. n., instrument cu care se determină presiunea sau tensiunea sîngelui; ~plast (v. -plast), s. n., membrană care desparte citoplasma de o vacuolă celulară; ~scop (v. -scop), s. n., aparat care măsoară presiunea arterei centrale a retinei; ~scopie (v. -scopie), s. f., examinare oftalmoscopică a pulsațiilor arteriale retiniene; ~taxie (v. -taxie), s. f., sensibilitate a vegetalelor la variațiile osmotice, ca reacție la schimbarea mediului înconjurător; ~trop (v. -trop), adj., relativ la tonusul muscular.

Intrare: tonograf
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tonograf
  • tonograful
  • tonografu‑
plural
  • tonografe
  • tonografele
genitiv-dativ singular
  • tonograf
  • tonografului
plural
  • tonografe
  • tonografelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)