5 definiții pentru tonant


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

tonant, ~ă a [At: HELIADE, O. I, 382 / V: (înv) ~e ain / Pl: ~nți, ~e / E: it tonante, fr tonnant] (Îvr; d. diferite surse de zgomot) Tunător (1).

TONÁNT, -Ă adj. (Liv.) Care tună, tunător. [< fr. tonnant, lat. tonnans].

TONÁNT, -Ă adj. care tună, tunător. (< it. tonante, fr. tonnant, lat. tonnans)

TONÁNT ~tă (~ți, ~te) Care face zgomot puternic (ca tunetul). /<fr. tonnant


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

tonánt adj. m., pl. tonánți; f. sg. tonántă, pl. tonánte

Intrare: tonant
tonant adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tonant
  • tonantul
  • tonantu‑
  • tonantă
  • tonanta
plural
  • tonanți
  • tonanții
  • tonante
  • tonantele
genitiv-dativ singular
  • tonant
  • tonantului
  • tonante
  • tonantei
plural
  • tonanți
  • tonanților
  • tonante
  • tonantelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)