11 definiții pentru tombolă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TÓMBOLĂ, tombole, s. f. Loterie organizată la serbări, baluri etc. la care se câștigă diferite obiecte. [Acc. și: tombólă] – Din fr., it. tombola.

TÓMBOLĂ, tombole, s. f. Loterie la care se câștigă diferite obiecte. [Acc. și: tombólă] – Din fr., it. tombola.

TÓMBOLĂ, tombole, s. f. Loterie la care se cîștigă diferite obiecte. Au să poarte grijă coconeturile cu baluri, tombole și toate mofturile. C. PETRESCU, Î. II 125.

TÓMBOLĂ s.f. Loterie cu obiecte. [< it., fr. tombola].

TÓMBOLĂ s. f. loterie cu obiecte. (< fr., it. tombola)

TÓMBOLĂ ~e f. Loterie cu obiecte, organizată cu ocazia unor sărbători sau festivități. [G.-D. tombolei] /<fr. tombola

tombolă f. un fel de loterie de societate.

*tómbola f., pl. e (it. tómbola, d. tombolare, „a face tumbe”, pin aluz. la învîrtirea sorților. V. tumbă). Loterie de societate în care se cîștigă diferite obĭecte.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

tómbolă (loterie) s. f., g.-d. art. tómbolei; pl. tómbole

tómbolă s. f., g.-d. art. tómbolei; pl. tómbole

Intrare: tombolă
tombolă (acc. tóm-) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tombolă
  • tombola
plural
  • tombole
  • tombolele
genitiv-dativ singular
  • tombole
  • tombolei
plural
  • tombole
  • tombolelor
vocativ singular
plural
tombolă (acc. -bó-) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tombo
  • tombola
plural
  • tombole
  • tombolele
genitiv-dativ singular
  • tombole
  • tombolei
plural
  • tombole
  • tombolelor
vocativ singular
plural