14 definiții pentru tomată


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TOMÁTĂ, tomate, s. f. Pătlăgea roșie. – Din fr. tomate.

toma sf [At: F (1884), 217 / V: (reg) domadă, dumadă, dum~, ~a / Pl: ~te / E: ger Tomate, fr tomate, bg домат] (Bot) 1 Pătlăgea roșie (Lycopersicum esculentum). 2 (Prc) Fructul tomatei (1).

TOMÁTĂ, tomate, s. f. (Livr.) Pătlăgea roșie. – Din fr. tomate.

TOMÁTĂ, tomate, s. f. (Regional) Pătlăgea roșie. Mi-ați amestecat cu pămîntul tomatele mele, pe care mi le-a adus special. SADOVEANU, N. F. 33.

TOMÁTĂ s.f. Pătlăgea roșie. [< fr. tomate].

TOMÁTĂ s. f. pătlăgea roșie. (< germ. Tomate, fr. tomate)

TOMÁTĂ ~e f. Pătlăgea roșie; roșie. /<germ. Tomate, fr. tomate

domátă f., pl. e (ngr. domáta [scris nto-] și tomáta [de unde și turc. do- și to-mates], fr. tomate, d. sp. tomate, m., care vine d. mexicanu tomatl). Dun. de jos. O plantă culinară solanee (originară din Perú) care face niște bace marĭ roșiĭ turtite, numite și pătlăgele roșiĭ și paradaĭse (solánum lycopérsicum și lycopérsicum esculéntum). – Și dumádă, pl. e.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

tomátă s. f., g.-d. art. tomátei; pl. tomáte

tomátă s. f., pl. tomáte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TOMÁTĂ s. (BOT.; Lycopersicum esculentum) pătlăgea, pătlăgică, roșie, (reg.) gălățană, (Transilv. și Ban.) paradaisă. (Salată de ~e.)

TOMA s. (BOT.; Lycopersicum esculentum) pătlăgea, pătlăgică, roșie, (reg.) gălățană, (Transilv. și Ban.) paradaisă. (Salată de ~e.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

tomátă (-te), s. f. – Pătlăgea roșie. – Var. Mold. dumată. Fr. tomate.

Intrare: tomată
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • toma
  • tomata
plural
  • tomate
  • tomatele
genitiv-dativ singular
  • tomate
  • tomatei
plural
  • tomate
  • tomatelor
vocativ singular
plural