14 definiții pentru tolerabil


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TOLERÁBIL, -Ă, tolerabili, -e, adj. Care poate fi tolerat; admisibil; suportabil. – Din fr. tolérable.

TOLERÁBIL, -Ă, tolerabili, -e, adj. Care poate fi tolerat; admisibil; suportabil. – Din fr. tolérable.

tolerabil, ~ă a [At: BARCIANU / Pl: ~i, ~e / E: fr tolérable] 1 Care poate fi tolerat (1) Si: admisibil. 2 Suportabil.

TOLERÁBIL, -Ă, tolerabili, -e, adj. Care poate fi tolerat, îngăduit; admisibil.

TOLERÁBIL, -Ă adj. Care se poate tolera; admisibil. [Cf. fr. tolérable].

TOLERÁBIL, -Ă adj. care poate fi tolerat; admisibil. (< fr. tolérable)

TOLERÁBIL ~ă (~i, ~e) Care poate fi tolerat; suportabil. /<fr. tolérable

*tolerábil, -ă adj. (lat. tolerabilis). Care se poate tolera: această atitudine nu maĭ este tolerabilă. Adv. În mod tolerabil.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

tolerábil adj. m., pl. tolerábili; f. tolerábilă, pl. tolerábile

tolerábil adj. m., pl. tolerábili; f. sg. tolerábilă, pl. tolerábile


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TOLERÁBIL adj. 1. v. suportabil. 2. v. acceptabil.

TOLERABIL adj. 1. acceptabil, suportabil, (înv.) suferibil, suferit. (O climă ~.) 2. acceptabil, admisibil, bunicel, convenabil, suportabil, (fam.) pasabil. (O situație ~.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

TOLERÁBIL, -Ă adj. (cf. fr. tolérable): în sintagma omonimie tolerabilă (v.).

Intrare: tolerabil
tolerabil adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tolerabil
  • tolerabilul
  • tolerabilu‑
  • tolerabilă
  • tolerabila
plural
  • tolerabili
  • tolerabilii
  • tolerabile
  • tolerabilele
genitiv-dativ singular
  • tolerabil
  • tolerabilului
  • tolerabile
  • tolerabilei
plural
  • tolerabili
  • tolerabililor
  • tolerabile
  • tolerabilelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

tolerabil

etimologie: