17 definiții pentru titanic

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TITANIC, -Ă, titanici, -ce, adj. Care aparține titanilor2, privitor la titani2; care are puteri sau proporții extraordinare, uriaș, extraordinar, gigantic. – Din fr. titanique.

titanic, ~ă a [At: RUSSO, ap. BUL. COM. IST. I, 53 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr titanique] 1 Care are puteri sau proporții de titan1 (2) Si: colosal, enorm, extraordinar, gigantic, uriaș, (rar) titanesc (1), titanian (1). 2-3 Privitor la titani1 (2-3) Si: excepțional, extraordinar, (rar) titanesc (2-3), titanian (2-3). 4-5 Care aparține titanilor1 (2-3) Si: excepțional, extraordinar, (rar) titanesc (4-5), titanian (4-5).

TITANIC, -Ă, titanici, -ce, adj. Care aparține titanilor2, privitor la titani2; care are puteri sau proporții extraordinare, uriaș, extraordinar, gigantic. – Din fr. titanique.

TITANIC, -Ă, titanici, -e, adj. Care are putere sau proporții de titan. Geniul titanic al lui Rubens. GHEREA, ST. CR. II 89. Nu răscoli cu-atîta Grozavă ușurință titanica turbare Ce-n așchii sclipitoare gîndirea mi-o sfăramă. EMINESCU, O. IV 64.

TITANIC, -Ă adj. De titan; extraordinar, uriaș; titanesc, titanian. [Cf. fr. titanique].

TITANIC1 adj. acid ~ = acid al titanului 2. (< fr. titanique) corectat(ă)

TITANIC2, -Ă adj. de titan, gigantesc; titanesc. (< fr. titanique)

TITANIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de titani; propriu titanilor. /<fr. titanique

*titánic, -ă adj. (vgr. titanikós). Gigantic: muncă titanică. Adv. A munci titanic.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

titanic adj. m., pl. titanici; f. titanică, pl. titanice

titanic adj. m., pl. titanici; f. titanică, pl. titanice

titanic adj. m., pl. titanici; f. sg. titanică, pl. titanice

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TITANIC s., adj. v. portlandian.

TITANIC adj. colosal, extraordinar, gigantic, uriaș. (Eforturi ~.)

TITANIC adj. colosal, extraordinar, gigantic, uriaș. (Eforturi ~.)

TITANIC s., adj. (GEOL.) portlandian. (Straturi ~.)

Intrare: titanic
titanic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • titanic
  • titanicul
  • titanicu‑
  • titanică
  • titanica
plural
  • titanici
  • titanicii
  • titanice
  • titanicele
genitiv-dativ singular
  • titanic
  • titanicului
  • titanice
  • titanicei
plural
  • titanici
  • titanicilor
  • titanice
  • titanicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

titanic, titanicăadjectiv

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.