3 intrări
7 definiții
Explicative DEX
țăpiș, ~ă sn, a vz țipiș
țepiș, ~ă sn, a vz țipiș
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
țipiș, ~ă [At: ȘINCAI, HR. I, 308/32 / V: țăp~, țep~ (S și: cepiș) / Pl: ~i, ~e, ~uri sn / E: țipa2 + -iș] 1 sn (Trs; Ban) Pantă abruptă Si: pripor. 2 sn (Reg) Prăpastie. 3 a (Trs; d. forme de relief) În pantă mare Si: abrupt (1), prăpăstios. 4 a (Pex; d. scări) Abrupt (1). 5 av În pantă Si: înclinat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ȚIPIȘ, țipișuri, s. n. (Regional) Pantă abruptă; povîrniș, pripor. Încoace-încolea fugea, să învîrtea, Pin’ la un țipiș, unde lăturiș, Sărind pe furiș, să băgă în desiș. BUDAI-DELEANU, Ț. 306.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ȚIPIȘ, țipișuri, s. n. (Reg.) Pantă abruptă, povîrniș, pripor.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
Ortografice DOOM
țipiș adj. m., pl. țipiși; f. sg. țipișă, pl. țipișe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Regionalisme / arhaisme
țipis, -ă, adj., s.n. (reg.) 1. pantă abruptă; pripon. 2. prăpăstios, abrupt.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
țipiș, țipișurisubstantiv neutru
-
- Încoace-încolea fugea, să învîrtea, Pin’ la un țipiș, unde lăturiș, Sărind pe furiș, să băgă în desiș. BUDAI-DELEANU, Ț. 306. DLRLC
-