2 intrări
7 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TIMIE s. f. (Psih.) Stare afectivă obișnuită a unui individ. – Din lat., engl. thymia.
TIMIE s. f. (Psih.) Stare afectivă obișnuită a unui individ. – Din lat., engl. thymia.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
timie2 sf [At: DEX-S / E: lat, eg thymia] (Psh) Stare afectivă obișnuită a unui individ.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TIMIE1 s. f. comportament exterior al individului considerat în raport cu activitatea ori cu umoarea sa veselă sau tristă. (< fr. thymie, lat., engl. thymia)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
-TIMIE2 elem. tim2(o)-.
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
TIM2(O), -TIMIE elem. „timus”, „emoție, tonus afectiv”. (< fr. thym/o/-, -thymie, cf. gr. thymos)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
timie s. f., g.-d. timii, art. timiei
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
-TIMIE „tonus afectiv, comportament, stare mintală”. ◊ gr. thymos „spirit, afectivitate” > fr. -thymie, germ. id., it. -timia > rom. -timie.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
substantiv feminin (F134) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
timiesubstantiv feminin
- 1. Stare afectivă obișnuită a unui individ. DEX '09 DEX '98 MDN '00
etimologie:
- thymia DEX '09 DEX '98 MDN '00