opțiuni
  • info

2 intrări

9 definiții

Explicative DEX

TIMIE s. f. (Psih.) Stare afectivă obișnuită a unui individ. – Din lat., engl. thymia.

TIMIE s. f. (Psih.) Stare afectivă obișnuită a unui individ. – Din lat., engl. thymia.

timie2 sf [At: DEX-S / E: lat, eg thymia] (Psh) Stare afectivă obișnuită a unui individ.

TIMIE1 s. f. comportament exterior al individului considerat în raport cu activitatea ori cu umoarea sa veselă sau tristă. (< fr. thymie, lat., engl. thymia)

-TIMIE2 elem. tim2(o)-.

TIMO1- elem. tim2(o)-. ()

TIM2(O), -TIMIE elem. „timus”, „emoție, tonus afectiv”. (< fr. thym/o/-, -thymie, cf. gr. thymos)

Ortografice DOOM

timie s. f., g.-d. timii, art. timiei

Jargon

-TIMIE „tonus afectiv, comportament, stare mintală”. ◊ gr. thymos „spirit, afectivitate” > fr. -thymie, germ. id., it. -timia > rom. -timie.

TIMO-1 „timus, emoție, afectivitate”. ◊ gr. thymos „principiu vital” > fr. thymo-, germ. id. engl. id., it. timo- > rom. timo-. □ ~cit (v. -cit), s. n., limfocit mic generat de timus; ~leptic (v. -leptic), s. n., substanță antidepresivă din grupa imipraminei; ~patie (v. -patie), s. f., afecțiune a timusului.

Intrare: timie
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • timie
  • timia
plural — —
genitiv-dativ singular
  • timii
  • timiei
plural — —
vocativ singular —
plural —
Intrare: timo (timus)
prefix (I7-P)
  • timo
timie2 (suf.) element de compunere sufix
sufix (I7-S)
  • timie
prefix (I7-P)
  • tim
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

timiesubstantiv feminin

  • 1. psihologie Stare afectivă obișnuită a unui individ. DEX '09 DEX '98 MDN '00
etimologie:

timoelement de compunere, prefix

  • 1. Element de compunere cu semnificația „timus”, „emoție, tonus afectiv”. MDN '00 DETS
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.