4 definiții pentru timie (s.f.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TIMIE s. f. (Psih.) Stare afectivă obișnuită a unui individ. – Din lat., engl. thymia.
TIMIE s. f. (Psih.) Stare afectivă obișnuită a unui individ. – Din lat., engl. thymia.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
timie2 sf [At: DEX-S / E: lat, eg thymia] (Psh) Stare afectivă obișnuită a unui individ.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TIMIE1 s. f. comportament exterior al individului considerat în raport cu activitatea ori cu umoarea sa veselă sau tristă. (< fr. thymie, lat., engl. thymia)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
timie s. f., g.-d. timii, art. timiei
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: timie (s.f.)
| substantiv feminin (F134) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
timiesubstantiv feminin
- 1. Stare afectivă obișnuită a unui individ. DEX '09 DEX '98 MDN '00
etimologie:
- thymia DEX '09 DEX '98 MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.