2 intrări

15 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TÍGRU, tigri, s. m. Mamifer carnivor din familia felidelor, de talie mare, cu blana de culoare galbenă-roșcată cu dungi negre, transversale, care trăiește în sud-estul Asiei și în insulele Australiei (Felis tigris). ♦ Epitet dat unui om energic, impulsiv, crud. – Din fr. tigre, lat. tigris.

TÍGRU, tigri, s. m. Specie de mamifer carnivor din familia felidelor, de talie mare, cu blana de culoare galbenă-roșcată cu dungi negre, transversale, care trăiește în Asia și în insulele Australiei (Felis tigris). ♦ Epitet dat unui om energic, impulsiv, crud. – Din fr. tigre, lat. tigris.

TÍGRU, tigri, s. m. Animal mare de pradă din familia felinelor, cu blana de culoare galben-roșcată, cu dungi negre transversale; trăiește în Asia și în insulele Australiei (Felis tigris). De cîte ori se scoate din fabrică o mașină nouă... și iese așa ca un tigru ce dă prima oară de lumină, uit de orice și mă bucur. SAHIA, N. 30. La umbră-n întuneric, Gîndirea-mi se arată Ca tigrul în pustiuri, o jertfă așteptînd. ALEXANDRESCU, M. 57. ♦ Fig. Calificativ dat unui om energic, nemilos și crud. Și-a găsit omul! Ăla e tigru. PAS, Z. IV 132.

TÍGRU s.m. Mamifer carnivor din familia felidelor, de talie mare, cu blana de culoare galbenă-roșcată cu dungi negre, transversale, care trăiește în Asia de sud-est. ♦ (Fig.) Om foarte crud, impulsiv, energic. [< fr. tigre, lat. tigris].

TÍGRU s. m. 1. mamifer carnivor din familia felidelor, cu corp zvelt, de talie mare, cu blana galbenă-roșcată cu dungi negre, transversale, în Asia de sud-est. 2. (fig.) om foarte crud, impulsiv, energic. (< fr. tigre, lat. tigris)

TÍGRU ~i m. 1) Mamifer exotic carnivor, feroce, de talie mare, cu blană vărgată, galben-roșiatică. 2) fig. Om crunt și violent. [Sil. ti-gru] /<fr. tigre, lat. tigris

Tigru n. fluviu în Turcia de Azia, curge paralel cu Eufratul, cu care se împreună spre a forma Șatel-Arab, și se varsă în golful Persic: 1200 km.

tigru m. 1. fiară din genul pisicii cu pielea pestriță; 2. fig. om crud.

*tígru m. (fr. tigre, d. lat. vgr. tigris). Un animal felin vărgat mare cît și leu. Fig. Om foarte crud. – Tigru locuĭește pin sudu Asiiĭ (pînă’n Siberia), pin Java și Sumatra. Blana luĭ e portocalie vărgată cu negru și albă pe la pîntece și fălcĭ. Umblă noaptea pin pădurile umede de pe lîngă ape. Atacă maĭ ales omu, și de aceĭa Indieniĭ îl numesc mîncător de oamenĭ. Despopulează ținuturile pe unde se ivește. Blana luĭ e foarte prețuită și se întrebuințează ca covor.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

tígru (ti-gru) s. m., art. tígrul; pl. tígri, art. tígrii

tígru s. m. (sil. -gru), art. tígrul; pl. tigri, art. tígrii


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TIGRU RÓȘU s. v. cuguar, puma.

TIGROAICĂ s. (ZOOL.) (rar) tigresă, (înv.) tigră, tigroaie.

tigru roșu s. v. CUGUAR. PUMA.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

tígru (-ri), s. m. – Mamifer carnivor feroce. – Mr. tigru. Lat. tigris (sec. XVIII) sau ngr. τίγρις. – Der. tigroaică, s. f. (femela tigrului); tigresă, s. f. (tigroaică), după fr. tigresse.

Intrare: tigru
  • silabație: -gru
substantiv masculin (M62)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tigru
  • tigrul
  • tigru‑
plural
  • tigri
  • tigrii
genitiv-dativ singular
  • tigru
  • tigrului
plural
  • tigri
  • tigrilor
vocativ singular
plural
Intrare: Tigru
Tigru
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)