3 intrări

9 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TIBETÁN, -Ă, tibetani, -e, adj., s. m. și f. 1. S. m. și f. Persoană originară sau locuitor din Tibet. 2. Adj. Care aparține Tibetului sau tibetanilor (1), privitor la Tibet ori la tibetani. ♦ (Substantivat, f.) Limbă vorbită în Tibet. – Din fr. tibétain.

tibetan, ~ă [At: V. ROM. octombrie 1955, 143 / Pl: ~i, -e / E: Tibet + -an cf fr tibétain] 1-2 smf Persoană care face parte din populația de bază a Tibetului sau este originară de acolo. 3 smp Populația de bază a Tibetului. 4-5 a Caracteristic Tibetului sau tibetanilor (3). 6-7 a Referitor la Tibet sau la tibetani (3). 8 a Din Tibet.

TIBETÁN, -Ă, tibetani, -e, adj., s. m. și f. (Persoană) din Tibet. – Din fr. tibétain.

TIBETÁN, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Tibet. ◊ (s. f.) limbă din grupul tibeto-birman, cu numeroase dialecte, vorbită în Tibet, Pakistan, Birmania și Nepal. (< fr. tibétain)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

*tibetan adj. m., s. m., pl. tibetani; adj. f., s. f. tibetană, pl. tibetane

tibetán adj. m., pl. tibetáni; f. sg. tibetánă; pl. tibetáne

*tibeta (limbă) s. f., g.-d. art. tibetanei

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CHINO-TIBETANE adj. Limbi ~ v. sino-tibetane.

SINO-TIBETÁNE adj. Limbi ~ = familie de limbi vorbite în Asia și cuprinzând două mari ramuri: thai chineză sau thino-siameză (limba chineză și grupul thai) și tibeto-birmană (limbi vorbite în Tibet, Nepal, NE Indiei, E Bangladeshului și în Uniunea Myanmar). Sin. chino-tibetane.

Intrare: tibetan (adj.)
tibetan1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tibetan
  • tibetanul
  • tibetanu‑
  • tibeta
  • tibetana
plural
  • tibetani
  • tibetanii
  • tibetane
  • tibetanele
genitiv-dativ singular
  • tibetan
  • tibetanului
  • tibetane
  • tibetanei
plural
  • tibetani
  • tibetanilor
  • tibetane
  • tibetanelor
vocativ singular
plural
Intrare: tibetan (s.m.)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tibetan
  • tibetanul
  • tibetanu‑
plural
  • tibetani
  • tibetanii
genitiv-dativ singular
  • tibetan
  • tibetanului
plural
  • tibetani
  • tibetanilor
vocativ singular
  • tibetanule
  • tibetane
plural
  • tibetanilor
Intrare: sino-tibetan
sino-tibetan adjectiv
adjectiv compus
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sino-tibetan
  • sino-tibetanul
  • sino-tibeta
  • sino-tibetana
plural
  • sino-tibetani
  • sino-tibetanii
  • sino-tibetane
  • sino-tibetanele
genitiv-dativ singular
  • sino-tibetan
  • sino-tibetanului
  • sino-tibetane
  • sino-tibetanei
plural
  • sino-tibetani
  • sino-tibetanilor
  • sino-tibetane
  • sino-tibetanelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tibetan, tibetaadjectiv

etimologie:

tibetan, tibetanisubstantiv masculin
tibeta, tibetanesubstantiv feminin

  • 1. Persoană originară sau locuitor din Tibet. DEX '09 MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.