13 definiții pentru testamentar
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TESTAMENTÁR, -Ă, testamentari, -e, adj. Privitor la un testament, care este prevăzut într-un testament sau rezultă dintr-un testament. – Din fr. testamentaire, lat. testamentarius.
TESTAMENTÁR, -Ă, testamentari, -e, adj. Privitor la un testament, care este prevăzut într-un testament sau rezultă dintr-un testament. – Din fr. testamentaire, lat. testamentarius.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
testamentar, ~ă [At: DRLU / V: (înv) ~iu (Pl: ~ii) / Pl: ~i, ~e / E: fr testamentaire, lat testamentarius] 1 a Privitor la un testament (1) Si: (înv) dietar. 2 a Care este prevăzut într-un testament (1). 3 a Care rezultă dintr-un testament (1). 4 a (Îs) Executor ~ Persoană însărcinată de testator cu executarea dispozițiilor unui testament (1). 5 sm (Îvr) Falsificator de testamente (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TESTAMENTÁR, -Ă, testamentari, -e, adj. Care se referă la un testament; care e prevăzut într-un testament sau rezultă dintr-un testament. Moștenitor testamentar. Dispoziție testamentară. ◊ Executor testamentar v. executor.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TESTAMENTÁR, -Ă adj. Referitor la un testament; stabilit printr-un testament. [Cf. lat. testamentarius, fr. testamentaire].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TESTAMENTÁR, -Ă adj. referitor la un testament; stabilit printr-un testament. (< fr. testamentaire, lat. testamentarius)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
TESTAMENTÁR ~ă (~i, ~e) 1) Care ține de testamente; propriu testamentelor. 2) Care este prevăzut de testament. Moștenitor ~. Executor ~. /<fr. testamentaire, lat. testamentarius
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
testamentar a. privitor la testament: clauze testamentare; executor testamentar, cel însărcinat de testator a aduce la îndeplinire testamentul.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*testamentár, -ă adj. (testamentarius). Relativ la testament: dispozițiunĭ testamentare. Executor testamentar, cel însărcinat cu execuțiunea testamentuluĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
testamentar adj. m., pl. testamentari; f. testamentară, pl. testamentare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
testamentar adj. m., pl. testamentari; f. testamentară, pl. testamentare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
testamentár adj. m., pl. testamentári; f. sg. testamentáră, pl. testamentáre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
TESTAMENTÁR adj. (JUR.) (înv.) dietar. (Clauză ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
TESTAMENTAR adj. (JUR.) (înv.) dietar. (Clauză ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
testamentar, testamentarăadjectiv
- 1. Privitor la un testament, care este prevăzut într-un testament sau rezultă dintr-un testament. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: dietar
- Moștenitor testamentar. Dispoziție testamentară. DLRLC
-
etimologie:
- testamentaire DEX '09 DEX '98 DN
- testamentarius DEX '09 DEX '98 DN