testamentar, ~ă [At: DRLU / V: (înv) ~iu (Pl: ~ii) / Pl: ~i, ~e / E: fr testamentaire, lat testamentarius] 1 a Privitor la un testament (1) Si: (înv) dietar. 2 a Care este prevăzut într-un testament (1). 3 a Care rezultă dintr-un testament (1). 4 a (Îs) Executor ~ Persoană însărcinată de testator cu executarea dispozițiilor unui testament (1). 5 sm (Îvr) Falsificator de testamente (1).