12 definiții pentru teribilism

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TERIBILISM, teribilisme, s. n. 1. Vorbă sau faptă care vrea să pară teribilă, grozavă, formidabilă. 2. Atitudine, comportare, manifestare bizară, neobișnuită; extravaganță, excentricitate; țicneală. – Teribil + suf. -ism.

TERIBILISM, teribilisme, s. n. 1. Vorbă sau faptă care vrea să pară teribilă, grozavă, formidabilă. 2. Atitudine, comportare, manifestare bizară, neobișnuită; extravaganță, excentricitate; țicneală. – Teribil + suf. -ism.

teribilism sn [At: GL 1961, nr. 1, 7/6 / Pl: ~e / E: teribil + -ism] 1-3 Atitudine (sau vorbă, sau faptă) care șochează, care iese din comun Si: teribilitate (2-4). 4 Comportare bizară Si: excentricitate.

TERIBILISM s.n. 1. Vorbă sau faptă teribilă. 2. Atitudine, comportare, manifestare bizară; extravaganță, excentricitate. [Cf. fr. terribilisme].

TERIBILISM s. n. atitudine, comportare, vorbă, faptă care șochează; extravaganță, excentricitate. (< fr. terribilisme)

TERIBILISM ~e n. 1) Atitudine de om teribil. 2) Comportare de teribilist. /teribil + suf. ~ism

teribilist smf, a [At: IORDAN, L. R. A. 183 / Pl: ~iști / E: teribil + -ist] 1-2 (Persoană) care își dă multă importanță. 3-4 (Persoană) extravagantă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

teribilism s. n., pl. teribilisme

teribilism s. n., (fapte) pl. teribilisme

teribilism s. n., (fapte) pl. teribilisme

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TERIBILISM s. v. extravaganță.

TERIBILISM s. bizarerie, ciudățenie, excentricitate, extravaganță, fantezie, originalitate.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

teribilism, teribilisme s. n. vorbă, faptă sau atitudine ciudată, extravagantă, care vrea să iasă cu orice preț în evidență

Intrare: teribilism
teribilism substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • teribilism
  • teribilismul
  • teribilismu‑
plural
  • teribilisme
  • teribilismele
genitiv-dativ singular
  • teribilism
  • teribilismului
plural
  • teribilisme
  • teribilismelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

teribilism, teribilismesubstantiv neutru

  • 1. Vorbă sau faptă care vrea să pară teribilă, grozavă, formidabilă. DEX '09 DEX '98 DN
  • 2. Atitudine, comportare, manifestare bizară, neobișnuită. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
  • Teribil + sufix -ism. DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.