2 intrări
9 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TERFELOGIT, -Ă, terfelogiți, -te, adj. (Despre dosare, registre, hârtii) Vechi, zdrențuit, murdar. – Terfelog + suf. -it.
terfelogit, ~ă a [At: GALAN, B. I, 62 / Pl: ~iți, ~e / E: terfelogi] (Reg) 1 (D. dosare, acte, cărți etc.) Zdrențuit. 2 (D. dosare, acte, cărți etc.) Murdar. 3 (Fig; d. oameni) Bătrân.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TERFELOGIT, -Ă, terfelogiți, -te, adj. (Despre dosare, registre, hârtii) Vechi, zdrențuit, murdar. – Terfelog + suf. -it.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TERFELOGIT, -Ă, terfelogiți, -te, adj. (Despre dosare, registre, hîrtii) Rupt, murdar, zdrențuit. Își tot scuipa vîrful arătătorului și răsfoia prin dosare terfelogite. GALAN, B. I 62.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
terfelogi [At: UDRESCU, GL. / Pzi: ~ogesc / E: terfelog] (Reg) 1-2 vtr A (se) mpe. 3-4 vtr A (se) murdări. 5-6 vtr A (se) strica. 7 vr (Fig; d. oameni) A îmbătrâni.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
terfelogit adj. m., pl. terfelogiți; f. terfelogită, pl. terfelogite
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
terfelogit adj. m., pl. terfelogiți; f. terfelogită, pl. terfelogite
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
terfelogit adj. m., pl. terfelogiți; f. sg. terfelogită, pl. terfelogite
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
terfelogi vb., ind. prez. 1 sg. și pl. terfelogesc, 3 sg. terfelogește
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
verb (V407) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
terfelogit, terfelogităadjectiv
- 1. Despre dosare, registre, hârtii: murdar, rupt, vechi, zdrențuit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Își tot scuipa vîrful arătătorului și răsfoia prin dosare terfelogite. GALAN, B. I 62. DLRLC
-
etimologie:
- Terfelog + sufix -it. DEX '09 DEX '98