17 definiții pentru terțiar


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TERȚIÁR, -Ă, terțiari, -e, adj. 1. Care reprezintă stadiul al treilea sau faza a treia în dezvoltarea unui lucru. 2. (În sintagma) Eră terțiară (și substantivat, n.) = prima parte a mezozoicului (până la începutul erei cuaternare) caracterizată prin mari schimbări ale scoarței terestre, prin apariția mărilor și a lanțurilor de munți. [Pr.: -ți-ar] – Din fr. tertiaire, lat. tertiarius.

terțiar, ~ă [At: COBÎLCESCU, G. 90/9 / P: ~ți-ar / V: (înv) ~al / Pl: ~i, ~e / E: fr tertiaire, lat tertiarius] 1 a Care reprezintă al treilea stadiu în dezvoltarea unui lucru. 2-3 sn, a (Șîs eră ~ă) (A treia eră din istoria Pământului) care cuprinde paleogenul și neogenul. 4 a Care se referă la era terțiară (3). 5 a Care ține de era terțiară (3). 6 a Care datează din era terțiară (3). 7 a (Chm) Ternar (2).

TERȚIÁR, -Ă, terțiari, -e, adj. 1. Care reprezintă stadiul al treilea sau faza a treia în dezvoltarea unui lucru. 2. (În sintagma) Eră terțiară (și substantivat, n.) = perioadă geologică caracterizată prin mari prăbușiri ale scoarței terestre, care au dat naștere mărilor de azi și au făcut să apară lanțuri întregi de munți. [Pr.: -ți-ar] – Din fr. tertiaire, lat. tertiarius.

TERȚIÁR, -Ă, terțiari, -e, adj. Care reprezintă stadiul al treilea, treapta a treia în dezvoltarea unui lucru. ◊ Era terțiară = perioadă geologică (între cea secundară și cea cuaternară) caracterizată prin mari prăbușiri ale scoarței pămîntului (care au dat naștere mărilor de azi și au făcut să apară lanțuri întregi de munți). Am retrăit O noapte luminoasă din era terțiară. TOPÎRCEANU, B. 38. – Pronunțat: -ți-ar.

TERȚIÁR, -Ă adj. 1. Care reprezintă al treilea stadiu, a treia fază în dezvoltarea unui lucru. 2. (Geol. și s.n.) Eră terțiară = neozoic. [Pron. -ți-ar. / < fr. tertiaire, cf. lat. tertius – al treilea].

TERȚIÁR1 s. m. membru al unuia din ordinele religioase catolice înființate de Franceso dÁssisi. (< fr. tertiaire, lat. tertiarius)

TERȚIÁR2, -Ă adj. 1. care reprezintă al treilea stadiu, a treia fază în dezvoltarea unui lucru. ♦ (ec.) sector ~ = sector al activității economice a unei țări, neproducător direct de bunuri, reprezentat preponderent de comerț și prestații (transporturi, administrație etc.). ◊ (med.; despre simptome) care apare după primele două faze ce caracterizează o boală. 2. eră ~ă (și s. n.) = neozoic. 3. (despre faună, floră, formații geologice) care aparține erei terțiare2 (2). (< fr. tertiaire, lat. tertiarius)

TERȚIÁR ~ă (~i, ~e) (despre perioade de timp) Care constituie a treia fază a unei evoluții. ◊ Eră ~ă perioadă geologică când pe scoarța terestră apar forme de relief; neozoic. [Sil. -ți-ar] /<fr. tertiaire, lat. tertiarius

terțiar a. se zice de o epoca geologică în timpul căreia existau mamifere erbivore astăzi dispărute, dar despre cari se găsesc urme în stratele terenurilor terțiare.

*terțiár, -ă adj. (lat. tertiarius). Care ocupă al treilea rînd, care vine după cel secundar. Geol. Terenu terțiar, terenu sedimentar precedent celuĭ actual: marile maĭmuțe aŭ apărut în terțiar; periodu terțiar, acela în care s’a format terenu terțiar. S. n., pl. e. Terenu terțiar (care se împarte în eocen, miocen și pliocen).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

terțiár1 (-ți-ar) adj. m., pl. terțiári; f. terțiáră, pl. terțiáre

terțiár adj. m. (sil. -ți-ar), pl. terțiári; f. sg. terțiáră, pl. terțiáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: terțiar
terțiar adjectiv
  • silabație: ter-ți-ar info
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • terțiar
  • terțiarul
  • terțiaru‑
  • terția
  • terțiara
plural
  • terțiari
  • terțiarii
  • terțiare
  • terțiarele
genitiv-dativ singular
  • terțiar
  • terțiarului
  • terțiare
  • terțiarei
plural
  • terțiari
  • terțiarilor
  • terțiare
  • terțiarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

terțiar

  • 1. Care reprezintă stadiul al treilea sau faza a treia în dezvoltarea unui lucru.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: ternar
    • 1.1. economie Sector terțiar = sector al activității economice a unei țări, neproducător direct de bunuri, reprezentat preponderent de comerț și prestații (transporturi, administrație etc.).
      surse: MDN '00
    • 1.2. medicină (Despre simptome) Care apare după primele două faze ce caracterizează o boală.
      surse: MDN '00
  • 2. (în) sintagmă (și) substantivat neutru (numai) singular Eră terțiară = prima parte a mezozoicului (până la începutul erei cuaternare) caracterizată prin mari schimbări ale scoarței terestre, prin apariția mărilor și a lanțurilor de munți.
    surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: neozoic (s.n.) attach_file un exemplu
    exemple
    • Am retrăit O noapte luminoasă din era terțiară. TOPÎRCEANU, B. 38.
      surse: DLRLC
    • 2.1. (Despre faună, floră, formații geologice) Care aparține erei terțiare.
      surse: MDN '00

etimologie: