30 de definiții se potrivesc cu cel puțin două din cuvintele căutate

Dacă rezultatele nu sunt mulțumitoare, puteți căuta cuvintele separat sau puteți căuta în tot textul definițiilor.

Sunt permise maximum 5 cuvinte. Următoarele cuvinte au fost ignorate: suerte

MALA, malale, s. f. Unealtă a zidarului alcătuită dintr-o placă de lemn cu mâner, cu care se întinde și se nivelează stratul de tencuială. – Din tc. mala.

MALA, malale, s. f. Unealtă a zidarului alcătuită dintr-o placă de lemn cu mâner, cu care se întinde și se nivelează stratul de tencuială. – Din tc. mala.

mala s. f., art. malaua, g.-d. art. malalei; pl. malale, art. malalele

MĂLĂ s. f. v. mala1.

MĂLÁUĂ s. f. v. mala1.

mala1 sf [At: DDRF / V: maală, mahala, ~uă, mală, mălauă, măla, mălă, mo / Pl: ~le / E: tc mala] (Reg) 1 Drișcă. 2 Mistrie (1).

MÁLĂ s. f. v. mala1.

MALA s. f. v. mala1.

MAHALA2 s. f. v. mala1.

MAA2 s.f. v. mala1.

MALÁ1 s. f. (Regional) Drișcă. Cf. DDRF, ȘĂINEANU, D. U., TDRG, H II 311, X 6, 22, 69, 400, 466, 508, 512, XIV 248, XVI 209, XVII, 152. ♦ Mistrie, ALR II/I h 241. Pl.: malale. – Și: mălá (H X 96, XI 517), mălă (ALR II/I H 241), molá (ib.), maláuă (H XIV 447), măláuă (ib. XII 517, ALR II 3790/551), mahală (DAMÉ, T. 103, H II 118), málă (BARCIANU, ALEXI, W. H X 111), maálă (ȘIO I, 398, H IV 259, VII 227) s. f. – Din tc. mala.

mala s. v. DRIȘCĂ. FĂȚUITOARE. MISTRIE.

MALA s. v. drișcă, fățuitoare, mistrie.

Mala v. Malahia 4.

mala (malale), s. f. – Netezitoare, mistrie, răzuitoare de zidar. Tc. mala (Tiktin). – Der. mălălui, vb. (a netezi tencuiala).

mala s. f., art. malaua, g.-d. art. malalei; pl. malale

MĂLÁ s. f. v. mala1.

mala (reg.) s. f., art. malaua, g.-d. art. malalei; pl. malale

maa2 sf vz mala1

mola3 sf vz mala1

MALA ~le f. Unealtă constând dintr-o placă de lemn cu mâner, folosită de zidari pentru întinderea și nivelarea tencuielii. /<turc. mala

malà f. Mold. netezitoarea zidarului. [Turc. MALÀ, mistrie].

malá f. (turc. [de unde și bg.] mala). Est. Drișcă, instrument de lemn cu care zidariĭ netezesc tencuĭala. V. mistrie.

MALA, malale, s. f. Unealtă a zidarului alcătuită dintr-o placă de lemn cu minere pe una din fețele ei, care se folosește pentru a nivela stratul de tencuială proaspătă sau pentru a așeza pe ea materialul care urmează a fi aruncat cu mistria.

mahala2 sf vz mala1

moa1 sf vz mala1

ma sf vz mala1

măla sf vz mala1

măla sf vz mala1

mălă sf vz mala1

mala sf vz mală