2 intrări

32 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TELEGRAFIE, telegrafii, s. f. Telecomunicație care constă în transmiterea mijlocită, prin semnale electromagnetice, optice etc., a unui text scris; telecomunicație realizată cu ajutorul telegrafului. ◊ Telegrafie fără fir = radiotelegrafie. – Din fr. télégraphie.

TELEGRAFIE, telegrafii, s. f. Telecomunicație care constă în transmiterea mijlocită, prin semnale electromagnetice, optice etc., a unui text scris; telecomunicație realizată cu ajutorul telegrafului. ◊ Telegrafie fără fir = radiotelegrafie. – Din fr. télégraphie.

telegrafie sf [At: UNIVERSUL (1846), 187V1 / Pl: ~ii / E: fr télegraphie] 1 Telecomunicație (1) care constă în transmiterea la distanță, prin semnale electromagnetice, optice, etc. a unor semne grafice și în înregistrarea lor cu ajutorul telegrafului (1) Si: telegraf (3). 2 (Îs) ~ pe fire Telegrafie (1) în care semnalele electromagnetice sunt transmise prin intermediul liniilor de telecomunicații. 3 (Îs) ~ fără fir (sau, îvr, fără sârmă) Radiotelegrafie.

TELEGRAFIE, telegrafii, s. f. Telecomunicație realizată cu ajutorul telegrafului. ◊ Telegrafie fără fir = comunicație telegrafică prin unde electromagnetice; radiotelegrafie.

TELEGRAFIE s.f. Transmitere la distanță a unor semne grafice și înregistrarea lor cu ajutorul telegrafului. ♦ Telegrafie fără fir = radiotelegrafie. [Gen. -iei. / < fr. télégraphie].

TELEGRAFIE s. f. transmitere la distanță a unor semne grafice și înregistrarea lor cu ajutorul telegrafului. ♦ ~ fără fir = radiotelegrafie. (< fr. télégraphie)

TELEGRAFIE ~i f. Transmitere la distanță și înregistrare de la distanță a unor mesage scrise cu ajutorul telegrafului. ◊ ~ fără fir radiotelegrafie. [G.-D. telegrafiei; Sil. -le-gra-] /<fr. télégraphie

telegrafie f. arta de a construi și de a întrebuința telegrafele: școală de telegrafie.

*telegrafíe f. (d. telegraf). Știința telegrafuluĭ.

TELEGRAFIA, telegrafiez, vb. I. Intranz. și tranz. A transmite ceva prin telegraf; a trimite o telegramă. [Pr.: -fi-a] – Din fr. télégraphier.

TELEGRAFIA, telegrafiez, vb. I. Intranz. și tranz. A transmite ceva prin telegraf; a trimite o telegramă. [Pr.: -fi-a] – Din fr. télégraphier.

telegrafia vti [At: DÎMBOVIȚA (1859), 123 V36 / P: ~fi-a / V: (înv) ~fi, (reg) țălegrăfa / Pzi: ~iez / E: fr télégraphier] 1-2 A comunica prin telegraf (1). 3-4 A transmite o telegramă (1).

TELEGRAFIA, telegrafiez, vb. I. Tranz. A face cuiva o comunicare prin telegramă; a trimite o telegramă. Telegrafiază-mi cînd vii!Refl. impers. Se telegrafie în toate părțile. VLAHUȚĂ, O. A. I 154.

TELEGRAFIA vb. I. intr., tr. A expedia, a transmite o telegramă. [Pron. -fi-a, p. i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. télégraphier].

TELEGRAFIA vb. intr., tr. a transmite o telegramă. (< fr. télégraphier)

A TELEGRAFIA ~ez tranz. (știri, vești, informații) A transmite la distanță prin telegraf. [Sil. -le-gra-fi-a] /<fr. télégraphier

telegrafià v. a transmite prin telegraf.

*telegrafiéz v. tr. (fr. télégraphier). Transmit pin telegraf: ĭ-a telegrafiat vestea, ĭ-a telegrafiat să vie. V. intr. Mă servesc de telegraf.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

telegrafie (desp. -le-gra-) s. f., art. telegrafia, g.-d. art. telegrafiei; pl. telegrafii, art. telegrafiile (desp. -fi-i-)

telegrafie (-le-gra-) s. f., art. telegrafia, g.-d. art. telegrafiei; pl. telegrafii, art. telegrafiile

telegrafie s. f. (sil. -gra-) → grafie

telegrafia (a ~) (desp. -le-gra-fi-a) vb., ind. prez. 1 sg. telegrafiez (desp. -fi-ez), 3 telegrafia, 1 pl. telegrafiem; conj. prez. 1 sg. să telegrafiez, 3 să telegrafieze; ger. telegrafiind (desp. -fi-ind)

telegrafia (a ~) (-le-gra-fi-a) vb., ind. prez. 3 telegrafiază, 1 pl. telegrafiem (-fi-em); conj. prez. 3 să telegrafieze; ger. telegrafiind (-fi-ind)

telegrafia vb. (sil. -gra-fi-a), ind. prez. 1 sg. telegrafiez, 3 sg. și pl. telegrafiază, 1 pl. telegrafiem (sil. -fi-em); conj. prez. 3 sg. și pl. telegrafieze; ger. telegrafiind (sil. -fi-ind)

telegrafia (i-a) (ind. prez. 3 sg. și pl. telegrafiază, 1 pl. telegrafiem, ger. telegrafiind)

telegrafiez, -fiază 3, -fieze 3 conj., -fiam 1 imp., -fiind ger., -fiere inf. s.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TELEGRAFIA vb. (rar) a depeșa, (Maram. și Transilv.) a șurgăni.

TELEGRAFIE FĂRĂ FIR s. v. radiotelegrafie.

TELEGRAFIA vb. (rar) a depeșa, (Maram. și Transilv.) a șurgăni.

TELEGRAFIE FĂRĂ FIR s. (FIZ.) radiotelegrafie.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

TELE- „departe, de la distanță; televiziune”. ◊ gr. tele „departe, la distanță” > fr. télé-, germ. id., engl. id., it. id. > rom. tele-.~autograf (v. auto-, v. -graf), s. n., aparat care poate transmite la distanță scrisul și desenele; sin. teleautograf; ~autografie (v. auto-, v. -grafie), s. f., transmitere la distanță a scrisului și desenelor prin intermediul teleautografului; ~cardiogramă (v. cardio-, v. -gramă), s. f., înregistrare a electrocardiogramei de la distanță; ~chinezie (~kinezie) (v. -chinezie), s. f., acțiune mecanică la distanță fără instrumente materiale; ~cinematograf (v. cinemato-, v. -graf), s. n., aparat care servește la transmiterea unui film de lung metraj la televiziune; ~clinometru (v. clino-, v. -metru1), s. n., instrument cu ajutorul căruia se măsoară deviația sondelor de la verticală, la care indicațiile sînt transmise, pe cale electrică, la suprafață; ~dinamie (v. -dinamie), s. f., acțiune de transmitere la distanță a energiei; ~fon (v. -fon), s. n., 1. Telecomunicație constînd în realizarea de convorbiri la distanță prin intermediul undelor electromagnetice propagate de-a lungul unor fire. 2. Aparat electric care are un transmițător și un receptor cu ajutorul căruia se pot face convorbiri la distanță; ~fonie (v. -fonie1), s. f., transmitere bilaterală la distanță a sunetelor cu ajutorul telefonului; ~fonometrie (v. fono-1, v. -metrie1), s. f., operație de determinare a calității transmisiunilor telefonice; ~fonometru (v. fono-1, v. -metru1), s. n., aparat care indică numărul și durata convorbirilor telefonice; ~fotografie (v. foto-, v. -grafie), s. f., transmitere de imagini statice prin intermediul curentului electric; ~gamie (v. gamie), s. f., capacitate a unor indivizi masculi de a atrage femelele de la mare distanță, datorită eliberării unor substanțe specifice, numite feromoni; ~geneză (v. -geneză), s. f., reproducere prin însămînțare artificială; ~gnozie (v. -gnozie), s. f., prezumtivă cunoaștere a evenimentelor, depărtate ca loc sau timp, pe alte căi decît cele perceptive sau intelectuale; ~gonie (v. -gonie), s. f., teorie eronată potrivit căreia o femelă vivipară conservă toată viața sa amprenta primului mascul care a fecundat-o; ~graf (v. -graf), s. n., aparat folosit pentru producerea, recepția și transformarea semnalelor telegrafice în scopul transmiterii telegramelor; ~grafie (v. -grafie), s. f., transmitere la distanță, prin semnale electromagnetice, optice etc. a unui text scris; ~gramă (v. -gramă), s. f., comunicare transmisă cu ajutorul telegrafului sau al radiotelegrafului; ~limnigraf (v. limni-, v. -graf), s. n., limnigraf comandat de la distanță; ~manie (v. -manie), s. f., preocupare excesivă pentru emisiunile de televiziune; ~metrie (v. -metrie1), s. f., tehnică a măsurării distanțelor cu ajutorul telemetrului; ~metru (v. -metru1), s. n., instrument optic utilizat la măsurarea rapidă a distanței care separă un observator de un punct depărtat sau inaccesibil; ~morfoză (v. -morfoză), s. f., schimbare a formei unui organ sau organist sub influența unor stimuli care acționează de la distanță; ~opsie (v. -opsie), s. f., tulburare în perceperea distanțelor prin care obiectele sînt percepute la o distanță mai mare decît sînt în realitate; ~patie (v. -patie), s. f., posibilitate parapsihologică de a transmite gîndul la distanță, fără intermediul organelor de simț; ~pedagogie (v. ped/o-1, v. -agogie), s. f., ramură a pedagogiei, care studiază problemele teoretice și practice ale instrucției și educației prin televiziune; ~radiofotografie (v. radio-, v. foto-, v. -grafie), s. f., aplicare a televiziunii în radiofotografie; ~radiografie (v. radio-, v. -grafie), s. f., radiografie care se execută plasînd sursa de raze la o distanță mare de subiect; ~radioscopie (v. radio-, v. -scopie), s. f., aplicare a televiziunii la radioscopie; ~radioterapie (v. radio-, v. -terapie), s. f., radioterapie, la care sursa de raze se află la o distanță mare; ~scaf (v. -scaf), s. n., teleferic submarin care circulă pe un plan înclinat; ~scop (v. -scop), s. n., instrument optic utilizat la observarea corpurilor cerești; ~stereograf (v. stereo-, v. -graf), s. n., aparat cu care se pot transmite la distanță desene, texte, fotografii etc., imprimate în prealabil pe un film special; ~stereoscop (v. stereo-, v. -scop), s. n., aparat care permite, prin lărgirea cîmpului vizual, o mărire a paralaxelor, ceea ce generează efecte de vedere în relief; ~tecă (v. -tecă), s. f., colecție de filme de televiziune; ~termometru (v. termo-, v. -metru1), s. n., termometru a cărui citire se face de la distanță; ~tip (v. -tip), s. n., instalație telegrafică la care receptarea semnalelor se realizează sub formă de caractere tipografice; ~top (v. -top); s. n., aparat topografic format dintr-o busolă și un telemetru optic cu bază variabilă.

Intrare: telegrafie
telegrafie substantiv feminin
  • silabație: te-le-gra- info
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • telegrafie
  • telegrafia
plural
  • telegrafii
  • telegrafiile
genitiv-dativ singular
  • telegrafii
  • telegrafiei
plural
  • telegrafii
  • telegrafiilor
vocativ singular
plural
Intrare: telegrafia
  • silabație: te-le-gra-fi-a info
verb (VT211)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • telegrafia
  • telegrafiere
  • telegrafiat
  • telegrafiatu‑
  • telegrafiind
  • telegrafiindu‑
singular plural
  • telegrafia
  • telegrafiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • telegrafiez
(să)
  • telegrafiez
  • telegrafiam
  • telegrafiai
  • telegrafiasem
a II-a (tu)
  • telegrafiezi
(să)
  • telegrafiezi
  • telegrafiai
  • telegrafiași
  • telegrafiaseși
a III-a (el, ea)
  • telegrafia
(să)
  • telegrafieze
  • telegrafia
  • telegrafie
  • telegrafiase
plural I (noi)
  • telegrafiem
(să)
  • telegrafiem
  • telegrafiam
  • telegrafiarăm
  • telegrafiaserăm
  • telegrafiasem
a II-a (voi)
  • telegrafiați
(să)
  • telegrafiați
  • telegrafiați
  • telegrafiarăți
  • telegrafiaserăți
  • telegrafiaseți
a III-a (ei, ele)
  • telegrafia
(să)
  • telegrafieze
  • telegrafiau
  • telegrafia
  • telegrafiaseră
țălegrăfa
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
telegrafi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

telegrafie, telegrafiisubstantiv feminin

  • 1. Telecomunicație care constă în transmiterea mijlocită, prin semnale electromagnetice, optice etc., a unui text scris; telecomunicație realizată cu ajutorul telegrafului. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. Telegrafie fără fir = radiotelegrafie. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

telegrafia, telegrafiezverb

  • 1. tranzitiv A transmite ceva prin telegraf; a trimite o telegramă. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Telegrafiază-mi când vii! DLRLC
    • format_quote reflexiv impersonal Se telegrafie în toate părțile. VLAHUȚĂ, O. A. I 154. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.