2 intrări

11 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TELECOMANDÁRE s. f. Acțiunea de a telecomanda.V. telecomanda.

TELECOMANDÁRE s. f. Acțiunea de a telecomanda.V. telecomanda.

telecomandare sf [At: DN3 / Pl: ~dări / E: telecomanda] Transmitere a unei comenzi de la distanță prin intermediul unui dispozitiv electronic Si: teledirijare.

TELECOMANDÁRE s.f. Acțiunea de a telecomanda; teledirijare. [< telecomanda].

TELECOMANDÁ, telecománd, vb. I. Tranz. A transmite o comandă la distanță. – Din fr. télécommander.

TELECOMANDÁ, telecománd, vb. I. Tranz. A transmite o comandă la distanță. – Din fr. télécommander.

telecomanda vt [At: DEX / Pzi: ~mand / E: fr télécommander] A transmite o comandă la distanță prin intermediul unui dispozitiv electronic Si: a teledirija.

TELECOMANDÁ vb. I. tr. (Tehn.) A transmite la distanță o comandă; a teledirija. [Cf. fr. télécommander].

TELECOMANDÁ vb. tr. a transmite la distanță o comandă; a teledirija. (< fr. télécomander)

A TELECOMANDÁ telecománd tranz. (nave, rachete, proiectile etc.) A comanda de la distanță (prin mijloace de telecomunicație); a teledirija; a teleghida. /<fr. télécommander


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

telecomandáre s. f., g.-d. art. telecomandării

telecomandá (a ~) vb., ind. prez. 3 telecomándă

telecomandá vb., ind. prez. 1 sg. telecománd, 3 sg. și pl. telecomándă

Intrare: telecomandare
telecomandare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • telecomandare
  • telecomandarea
plural
  • telecomandări
  • telecomandările
genitiv-dativ singular
  • telecomandări
  • telecomandării
plural
  • telecomandări
  • telecomandărilor
vocativ singular
plural
Intrare: telecomanda
verb (VT4)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • telecomanda
  • telecomandare
  • telecomandat
  • telecomandatu‑
  • telecomandând
  • telecomandându‑
singular plural
  • telecomandă
  • telecomandați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • telecomand
(să)
  • telecomand
  • telecomandam
  • telecomandai
  • telecomandasem
a II-a (tu)
  • telecomanzi
(să)
  • telecomanzi
  • telecomandai
  • telecomandași
  • telecomandaseși
a III-a (el, ea)
  • telecomandă
(să)
  • telecomande
  • telecomanda
  • telecomandă
  • telecomandase
plural I (noi)
  • telecomandăm
(să)
  • telecomandăm
  • telecomandam
  • telecomandarăm
  • telecomandaserăm
  • telecomandasem
a II-a (voi)
  • telecomandați
(să)
  • telecomandați
  • telecomandați
  • telecomandarăți
  • telecomandaserăți
  • telecomandaseți
a III-a (ei, ele)
  • telecomandă
(să)
  • telecomande
  • telecomandau
  • telecomanda
  • telecomandaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

telecomandare

  • 1. Acțiunea de a telecomanda.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: teledirijare

etimologie:

  • vezi telecomanda
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

telecomanda

etimologie: