12 definiții pentru tejghea


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TEJGHEÁ, tejghele, s. f. 1. Masă sau suport lung și îngust pe care vânzătorul își expune marfa și servește pe cumpărători. 2. Masă de lucru a unui meseriaș. – Din tc. tezgah.

TEJGHEÁ, tejghele, s. f. 1. Masă sau suport lung și îngust pe care vânzătorul își expune marfa și servește pe cumpărători. 2. Masă de lucru a unui meseriaș. – Din tc. tezgah.

TEJGHEÁ, tejghele, s. f. 1. Masă pe care vînzătorul își expune o parte din marfă, pe care servește pe cumpărători (sau pe consumatorii care nu se așază la mese) și unde primește încasările. V. tarabă. Pe tejghea stăteau, bine rînduite, măsurile, ulcelele și paharele. SADOVEANU, O. I 362. Cîrciumarul Busuioc, foarte curios din fire, își părăsi o clipă tejgheaua. REBREANU, R. I 138. Frunză verde și-o lalea Și-o pus furca pe tejghea. ȘEZ. IV 239. 2. Masă de lucru a unui meseriaș, în special a tîmplarului; banc. Croitorii se serveau de foarfecele cele mari de tejghea. GHICA, S. 41.

TEJGHEÁ ~éle f. 1) Masă specială, îngustă (și lungă), folosită în magazine și în localurile de consum public, pentru a expune mărfurile și pentru a servi consumatorii. 2) Masă de lucru a unor meseriași (mai ales a tâmplarului). [Art. tejgheaua; G.-D. tejghelei; Sil. tej-ghea] /<turc. tezgâh

tejghea f. 1. masa de lucru a dulgherului, a croitorului, etc.: croitorii se serviau de foarfecile cele mari de tejghea GHICA; 2. masa pe care se numără bani (în cârciume). [Turc. TEZGHIÀ, atelier, masă de lucru, contoar (lit. locul unde se lucrează cu mâinile)].

tejgheá f., pl. ele (turc. tezgiah, d. pers. dest-giah, „locu unde lucrezĭ cu mînile”, d. dest, mînă. V. testea, testemel). Munt. Mold. Masa de lucru a tîmplaruluĭ, a croitoruluĭ ș. a. Masa la care negustoru primește baniĭ mușteriuluĭ și pe care ține și puțină marfă. Scăunoaĭe. – În Munt. maĭ des tijghea. V. cobilă, tarabă, contuar, receptură.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

tejgheá s. f., art. tejgheáua, g.-d. art. tejghélei; pl. tejghéle, art. tejghélele

tejgheá s. f., art. tejgheáua, g.-d. art. tejghélei; pl. tejghéle


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TEJGHEA s. masă, tarabă, (prin Transilv.) pudli, (Transilv. și Ban.) pult, (Bucov.) șinc, (înv.) comptoar, sarghie. (Pune marfa pe ~.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

tejgheá (-éle), s. f.1. Masă pe care se expune marfa. – 2. Masă de lucru pentru meseriași. – 3. Ladă, cutie. – Var. tijghea, teșghea. Tc. (per.) tezgiah (Șeineanu, II, 357; Ronzevalle 65), cf. alb., bg. tezgiah, sb. tezgia.Der. tejghetar, s. m. (vînzător la tejghea; casier), din tc. tezgiathar.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

pe sub mână, pe sub tejghea expr. pe ascuns, în mod clandestin.

Intrare: tejghea
substantiv feminin (F154)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tejghea
  • tejgheaua
plural
  • tejghele
  • tejghelele
genitiv-dativ singular
  • tejghele
  • tejghelei
plural
  • tejghele
  • tejghelelor
vocativ singular
plural