9 definiții pentru tautomerie

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TAUTOMERIE s. f. Formă de izomerie care se caracterizează prin ușurința cu care izomerii trec unul în celălalt, datorită deplasării unei duble legături și a unui atom de hidrogen. [Pr.: ta-u-] – Din fr. tautomérie.

TAUTOMERIE s. f. Formă de izomerie care se caracterizează prin ușurința cu care izomerii trec unul în celălalt, datorită deplasării unei duble legături și a unui atom de hidrogen. [Pr.: ta-u-] – Din fr. tautomérie.

tautomerie sf [At: M. D. ENC. / P: ta-u~ / E: fr tautomérie] (Chm) Formă de izomerie caracterizată prin ușurința cu care izomerii trec unul în celălalt, datorită deplasării unei duble legături și a unui atom de hidrogen.

TAUTOMERIE s.f. (Chim.) Proprietate a unor substanțe organice izomere de a trece cu ușurință una în alta. [< fr. tautomérie, cf. gr. tauto – același, meros – parte].

TAUTOMERIE s. f. proprietate a unor substanțe organice izomere de a trece cu ușurință una în alta. (< fr. tautomérie)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

tautomerie (desp. ta-u-) s. f., art. tautomeria, g.-d. tautomerii, art. tautomeriei

tautomerie (ta-u-) s. f., art. tautomeria, g.-d. tautomerii, art. tautomeriei

tautomerie s. f. (sil. ta-u-), art. tautomeria, g.-d. tautomerii, art. tautomeriei

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TAUTOMERIE s. (CHIM.) izomerie chimică.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

TAUTO- „la fel, identic”. ◊ gr. tauto „același” > fr. tauto-, germ. id., it. id., engl. id. > rom. tauto-.~cron (v. -cron), adj., 1. Care se produce la intervale identice de timp. 2. Care este situat la intervale egale de timp; ~fonie (v. -fonie1), s. f., repetiție supărătoare a acelorași sunete; ~gramă (v. -gramă), s. f., gen de poezie în care toate cuvintele încep cu aceeași literă; ~logie (v. -logie1), s. f., 1. Greșeală de limbă care constă în repetarea inutilă a aceleiași idei, formulată cu alte cuvinte. 2. Judecată în care subiectul și predicatul sînt exact aceeași noțiune. 3. Expresie care în cadrul unui sistem formal este adevărată în orice interpretare; ~mer (v. -mer), adj., (despre substanțe) care prezintă tautomerie; ~merie (v. -merie), s. f., caracteristică a unor substanțe organice izomere de a trece cu ușurință una în cealaltă.

Intrare: tautomerie
  • silabație: ta-u- info
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tautomerie
  • tautomeria
plural
genitiv-dativ singular
  • tautomerii
  • tautomeriei
plural
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tautomeriesubstantiv feminin

  • 1. Formă de izomerie care se caracterizează prin ușurința cu care izomerii trec unul în celălalt, datorită deplasării unei duble legături și a unui atom de hidrogen. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.