8 definiții pentru taurocefal


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TAUROCEFÁL, taurocefali, s. m. Monstru mitic care avea cap de taur (1). [Pr.: ta-u-] – Din fr. taurocéphale.

TAUROCEFÁL, taurocefali, s. m. Monstru mitic care avea cap de taur (1). [Pr.: ta-u-] – Din fr. taurocéphale.

taurocefal, ~ă a [At: DN3 / P: ta-u~ / Pl: ~i, ~e / E: fr taurocéphale] (Mit) Monstru care avea cap de taur (1).

TAUROCEFÁL s.m. (Ant.) Monstru mitic cu cap de taur. [Pron. ta-u-. / < fr. taurocéphale].

TAUROCEFÁL s. m. (ant.) monstru mitic cu cap de taur. (< fr. taurocéphale)

TAUROCEFÁL ~i m. (în mitologia greacă) Ființă imaginară cu cap de taur. /<fr. thaurocéphale


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

taurocefál (ta-u-) s. m., pl. taurocefáli

taurocefál s. m. (sil. ta-u-), pl. taurocefáli


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

TAURO- „taur”. ◊ gr. tauros „taur” > fr. tauro-, it. id., germ. id. > rom. tauro-.~bol (v. -bol), s. n., sacrificiu expiator al unui taur adus zeului Mitra și zeiței Cibele; ~cefal (v. -cefal), s. m., monstru mitic cu cap de taur; ~fobie (v. -fobie), s. f., teamă patologică de tauri; ~mahie (v. -mahie), s. f., 1. Arta de a lupta cu taurii. 2. Luptă mitică a taurilor cu oamenii.

Intrare: taurocefal
taurocefal substantiv masculin
  • silabație: ta-u- info
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • taurocefal
  • taurocefalul
  • taurocefalu‑
plural
  • taurocefali
  • taurocefalii
genitiv-dativ singular
  • taurocefal
  • taurocefalului
plural
  • taurocefali
  • taurocefalilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

taurocefal

  • 1. Monstru mitic care avea cap de taur.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: