tarpan² sn vz târpan

tarpan¹ sm [At: BARCIANU / Pl: ~i / E: ucr, rs тарпан] Cal sălbatic din stepele sau din podișurile Asiei, de culoare brună, cu capul scurt și gros, cu coama scurtă (Equus gmelini).

TARPAN¹ s. n. v. tîrpan.

TARPAN², tarpani, s. m. Cal sălbatic de culoare brună, cu capul scurt și gros, cu gîtul lung și coama scurtă, care trăia odinioară în stepele Mongoliei și în deșertul Gobi (Equus gmelini). Așa îi tot mînă vînătorii, împreunînd un tabun de tarpani cu alt tabun de tarpani. SADOVEANU, N. P. 270.

TARPAN, tarpani, s. m. Cal sălbatic din stepele sau podișurile Asiei, de culoare brună, cu capul scurt și gros, cu coama scurtă (Equus gmelini). – Fr. tarpan.

TARPAN s.m. Cal sălbatic din stepele sau din podișurile Asiei, cu capul scurt și gros și cu coama scurtă. [< fr. tarpan].

TARPAN s. m. cal sălbatic din stepele sau din podișurile Asiei, cu capul scurt și gros și cu coama scurtă. (< fr., rus. tarpan)

TARPAN ~i m. Cal sălbatic de culoare brună, cu capul scurt și gros și cu coama scurtă, răspândit în stepele Asiei. /<fr. tarpan

1) *tarpán m. (rus. tarpán). Un fel de cal domestic sălbătăcit care trăĭește pin Tataria.

2) tarpán n. V. tîrpan.

tărpan sn vz târpan

târpan sn [At: ANTIPA, P. 416 / V: (reg) tar~, tăr~, tir~, tor~ / Pl: ~e / E: bg търпан, tc tirpan] (Reg) Coasă utilizată la tăiatul stufului și al cânepii.

tirpan sn vz târpan

torpan sn vz târpan

TÎRPAN, tîrpane, s. n. Unealtă asemănătoare cu coasa, a cărei lamă curbată este fixată pe o coadă de lemn; se întrebuințează la tăiatul stufului și al cînepii. În stufăria deasă se fac cărări artificiale, tăindu-se stuful cu tîrpanele. ANTIPA, P. 547. – Variantă: tarpan (PAMFILE, A. R. 172, I. CR. III 54) s. n.

TÂRPAN ~e n. Unealtă asemănătoare cu coasa, folosită pentru tăierea stufului și a papurii; sabiță; rizeacă. /<bulg. turpan, turc. tirpan

tirpán, V. tîrpan.

tîrpán, tirpán și torpán n., pl. e (turc. terpan, tyrpan, coasă, d. ngr. drepáni, id.). Est. Un fel de coasă mică (cu coada de vre-un metru) cu care se taĭe stufu, papura și cînepa. – În Nț. tarpan (rev. I. Crg. 3, 54).

torpán, V. tîrpan.

tarpan s. m., pl. tarpani

tarpan s. m., pl. tarpani

tarpan s. m., pl. tarpani

târpan s. n., pl. târpane

târpan s. n., pl. târpane

târpan s. n., pl. târpane

tărpan (-ne), s. n. – Un fel de coasă. – Var. torpan, tîrpan. Tc. terpan (Bogrea, Dacor., III, 738).

TÂRPAN s. v. cosor.

TÂRPAN s. (prin Olt.) seceră. (Cu ~ se taie stuful.)

tîrpan s. v. COSOR.

TÎRPAN s. (prin Olt.) seceră. (Cu ~ se taie stuful.)