4 intrări
20 de definiții

Explicative DEX

MĂTĂLICĂ pron. pers. (Reg. și fam.) Diminutiv al lui matale. [Var.: (reg.) tălică pron. pers.] – Matale + suf. -ică.

TĂLICĂ pron. pers. v. mătălică.

TĂLICĂ pron. pers. v. mătălică.

mătălică ppl [At: DEX / V: (reg) tălică / E: matale + -ică] 1-2 (Fam; șhp) Dumneata (dragă) Si: mătăluță (1-2).

tălică ppr [At: REBREANU, R. II, 112 / E: (mă)tălică] (Reg) Mătălică.

MĂTĂLICĂ pron. pers. (Fam.) Diminutiv al lui matale. [Var.: (reg.) tălică pron. pers.] – Matale + suf. -ică.

TĂLICĂ pron. pers. (Regional) Mata. Stați, băieți, să nu plecați fără mine!... Apoi nici să stăm pînă te scormonești tălică. REBREANU, R. II 112.

talică f. trăsură ușoară și elegantă (a damelor în Turcia): o talică se oprește ocolită de cavazi BOL. [Turc. TALYKA, cărucioară cu un cal (v. teleagă)].

talícă, V. teleagă.

teleágă f., pl. egĭ (vsl. rus. telĭega, car, d. turc. talika, căruță; bg. ung. taliga, rut. teliga, pol. telega. V. teleașcă). Vechĭ. Căruță rapidă cu doŭă roate (saŭ și cu patru), întrebuințată și la deprins caiĭ la trap (bihuncă). Azĭ. Nicĭ în car, nicĭ în teleagă (saŭ în căruță), se zice cînd nu-țĭ place ceva în nicĭ un fel. Căruță cu doŭă roate de cărat grinzĭ tîrîndu-le cu un capăt pe pămînt, butoaĭe ș. a. (fr. haquet). Cotiga pluguluĭ saŭ cotiga caruluĭ (cea din ainte saŭ cea din apoĭ). Munt. Iron. (taligă saŭ -ică). Brișcă ridiculă: de unde viĭ cu taliga asta? – În Trans. telegă, teligă și tileagă.

Ortografice DOOM

mătălică (reg., pop.) pr.

+tălică (reg., pop.) pr.

mătălică (reg., fam.) pr.

mătălică pr.

Enciclopedice

Talica v. Talaleu 3.

Sinonime

MĂTĂLICĂ pron. (reg.) tălică.

TĂLICĂ pron. v. mătălică.

mătălică pron. de politețe pers. 2 sg. (fam.) <fam.> mătăluță <reg.> tălică. Mătălică ai să-mi dai înapoi niște bani.

MĂTĂLICĂ pron. (reg.) tălică.

tălică pron. v. MĂTĂLICĂ.

Arhaisme și regionalisme

talică, talici, s.f. (înv.) trăsură ușoară și elegantă cu un cal.

Intrare: Talica
Talica nume propriu
nume propriu (I3)
  • Talica
Intrare: mătălică
mătălică pronume personal
pronume invariabil (I13)
Surse flexiune: DOR
  • mătălică
tălică pronume personal
pronume invariabil (I13)
Surse flexiune: DOOM 3
  • tălică
Intrare: talică
substantiv feminin (F46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • talică
  • talica
plural
  • talici
  • talicile
genitiv-dativ singular
  • talici
  • talicii
plural
  • talici
  • talicilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: tălică
tălică pronume personal
pronume invariabil (I13)
Surse flexiune: DOOM 3
  • tălică
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mătălicăpronume personal

  • 1. familiar Diminutiv al lui matale. DEX '09 DEX '98
etimologie:
  • Matale + -ică. DEX '98 DEX '09

tălicăpronume personal

  • 1. regional Mata. DLRLC
    sinonime: mata
    • format_quote Stați, băieți, să nu plecați fără mine!... Apoi nici să stăm pînă te scormonești tălică. REBREANU, R. II 112. DLRLC

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.