TALAN, (1) s. n., (2) talani, s. m. (Pop.) 1. S. n. (Med.) Dalac. 2. S. m. Termen depreciativ pentru un cal bătrân și slab; gloabă. – Din tc. talan.

talan¹ [At: DAME, T. 51 / V: (reg) ~au, ~lăn, tăl~, tălău sn, ~t, tălant, tol~ sm / Pl: ~i sm / E: ns cf tc talak „dalac”] 1-2 sn (Med; Mun; Dob) Dalac (1-2). 3 sm (Reg; dep) Animal rău și încăpățânat. 4 sm (Pop; fig) Cal bătrân, slab și urât Si: (pop) gloabă. 5 sm (Reg) Cal neastâmpărat. 6 sm (Reg; dep) Persoană (în vârstă). 7 a (Reg) Prost.

talan² sn [At: TOMESCU, GL. 285 / Pl: ? / E: ns cf tală¹] (Reg; îe) A sta de (sau la) ~ A sta la taifas.

TALAN, talani, s. m. (Pop.) 1. (Med.) Dalac. 2. Termen depreciativ pentru un cal bătrân și slab; gloabă. – Din tc. talan.

TALAN, (2) talani, s. m. (Popular) 1. Dalac. 2. Cal bătrîn, slab, cu înfățișare urîtă; gloabă. Unde drac’ te duci, mă, cu talanu-ăla? PREDA, Î. 136.

TALAN ~i m. pop. 1) Boală contagioasă a animalelor (transmisibilă și omului) caracterizată prin abcese pulmonare gastrointestinale și prin simptome de colaps; dalac; antrax. 2) fam. Cal bătrân și slab; gloabă; mârțoagă. /Orig. nec.

talan n. Munt. dalac: spânzul e bun de talan la dobitoace. [Și tălău, de origină necunoscută].

talán n., pl. urĭ (turc. talan, pradă). Sud. Dalac (pústula maligna). Lovi-te-ar talanu, lovi-te-ar boala! (un blestem). Fig. Epitet injurios unuĭ cal: nea, talane! Cp. cu javră, turbă, holeră ș. a.

talant⁴ sm vz talan¹

talau sn vz talan¹

talăn sn vz talan¹

tălan sn vz talan¹

tălant¹ sm vz talan¹

tălău sn vz talan¹

tolan sm vz talan¹

țălan² sn [At: CIAUȘANU, V. 206 / Pl: ~e, ~uri / E: ns cf țăclău¹] (Olt) 1 Turmă. 2 Cireadă. 3 (Îe) A se ține ~ A merge unul după altul, în șir.

țălan¹ av [At: VICIU, GL. / E: nct] (Reg) 1 Larg deschis. 2 Vraiște.

tălău n. V. talan.

talan¹ (dalac) (reg.) s. n.

talan² (gloabă) (pop.) s. m., pl. talani

talan² (dalac) (reg.) s. n.

talan¹ (gloabă) (pop.) s. m., pl. talani

talan (gloabă) s. m., pl. talani

talan (dalac) s. n.

talan (-nuri), s. n. – Pustulă malignă, antrax. Origine incertă. Pare să fie tc. talak, var. a lui dalak (cf. dalac, Tiktin); dar finala nu este clară. Apropierea de tc. talan „pradă” (Scriban) nu este convingătoare. Poate s-ar putea porni de la o formă cu infix nazal, *talanc, sub influența lui talancă, talangă.

TALAN s. v. antrax, cărbune, dalac, pustulă malignă.

talan s. v. ANTRAX. CĂRBUNE. DALAC. PUSTULĂ MALIGNĂ.

țălan, țălane, s.n. (reg.) turmă; haită.