9 definiții pentru taifas


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TAIFÁS, taifasuri, s. n. Conversație familiară, intimă, pe teme minore; flecăreală, pălăvrăgeală plăcută; taifet. – Din ngr. taïfás.

TAIFÁS, taifasuri, s. n. Conversație familiară, intimă, pe teme minore; flecăreală, pălăvrăgeală plăcută; taifet. – Din ngr. taïfás.

TAIFÁS, taifasuri, s. n. (Mai ales la sg., construit cu verbele «a sta», «a ședea», «a se pune») Conversație familiară, convorbire intimă, amicală; sfat, palavrageală plăcută. Acolo am găsit pe primar și pe notar fumînd și stînd la taifas cu gospodarii cei doi. SADOVEANU, B. 194. Acasă, seara, cu ușa închisă, cu perdelele trase, amîndoi bătrînii ședeau la taifas. BART, E. 272. Cafeaua aducea totdeauna taifasul ce se învîrtea neschimbat în jurul sănătății. ANGHEL-IOSIF, C. L. 76. Nu cumva ai pofti oare să te pui la taifasuri cu dumnezeu? CREANGĂ, P. 315. – Pronunțat: tai-.

TAIFÁS ~uri n. pop. Conversație plăcută pe teme minore; taclale. A sta (sau a se pune, a ședea) la ~ cu cineva. /<ngr. taïfás

taifas n. 1. sindrofie, conversațiune familiară: după masă se puseră la taifas AL.; 2. pl. vorbe goale, palavre: șed la taifasuri pe divan AL. [Gr. mod. TAIFÁS, ceata, sindrofie, de unde convorbire (cf. cuvânt)].

taĭfás n., pl. urĭ (ngr. taĭfás, ceată, d. turc. ar. taĭfa, ceată, echipaj de corabie; sp. taifa. Cp. cu cetărez, cuvînt, vorbă). Fam. Vorbă (conversațiune) lungă și fără grijă: a te pune, a ședea la taĭfas. V. tală și iliș.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

taifás s. n., pl. taifásuri

taifás s. n., pl. táifasuri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TAIFÁS s. sfat, (fam.) taclale (pl.). (Stă la ~ toată ziua.)

TAIFAS s. sfat, (fam.) taclale (pl.). (Stă la ~ toată ziua.)

Intrare: taifas
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • taifas
  • taifasul
  • taifasu‑
plural
  • taifasuri
  • taifasurile
genitiv-dativ singular
  • taifas
  • taifasului
plural
  • taifasuri
  • taifasurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)