tahan s [At: H II, 100 / Pl: ? / E: nct] (Reg) Vas pentru bucate.

TAHÂN, (2) tahânuri, s. n. 1. Făină din semințe de susan, de floarea-soarelui, nuci, arahide, migdale dulci prăjite, din care se prepară halvaua. ♦ Făină din semințe de susan din care se prepară mâncăruri de post. 2. (La pl.) Sorturi sau mâncăruri preparate din această făină (1). – Din tc. tahīn.

tahân sn [At: (a. 1801) FURNICĂ, I. C. 214 / V: (îvr) ~hon / Pl: ~uri / E: tc tahin] 1 Făină din semințe uleioase (prăjite), în special de susan, din care se prepară mâncăruri de post, dulciuri etc. 2 (Pex) Aliment preparat din tahân (1).

tahon sn vz tahân

TAHÂN, tahânuri, s. n. Făină din semințe de susan, de floarea-soarelui, nuci, arahide, migdale dulci prăjite, din care se prepară halvaua. ◊ Făină din semințe de susan din care se prepară mâncăruri de post; mâncare preparată din această făină – Din tc. tahīn.

TAHÎN, tahînuri, s. n. Făină obținută din semințe de susan, cu care se prepară mîncări de post, dulciuri etc.; mîncare preparată din această făină. Iar în postul paștelui se dă, pe lîngă fasole și cartofi, rasol de raci cu usturoi, tahîn, halva și masline tot de la Galați. STĂNOIU, C. I. 105. Se îndreptau spre beciuri, spre magazii... cutii mari de tinichea sau de lemn, cu halvale de Indirnea sau cu tahînuri. HOGAȘ, DR. II 40.

TAHÂN ~uri n. Făină obținută prin măcinarea semințelor uleioase prăjite (de nuci, floarea-soarelui, arahide, migdale, susan etc.), folosită pentru a prepara halvaua. /<turc. tahin

tahân n. product preparat din semințele de susan și întrebuințat la fabricarea halvalei. [Turc. TAHYN].

tahîn n., pl. urĭ (turc. tahyn, d. tahin, făină). O substanță năhutie lichidă groasă uleĭoasă și făinoasă care se scoate din semințele de susan și se întrebuințează la făcut halvaŭa și ca mîncare de post: supă de tahîn, cafea cu tahîn („cafea cu lapte de post”).

tahân s. n., (mâncăruri; sorturi) pl. tahânuri

tahân s. n., (sorturi, mâncăruri) pl. tahânuri

tahân s. n., (sorturi, mâncăruri) pl. tahânuri

tahîn (-nuri), s. n. – Aliment oriental, terci de făină de susan. – Mr. tăhîne. Tc. tahin, din arab. tahin (Șeineanu, II, 243), cf. ngr. ταχίνι, bg. tahăn.

TAHÂN s.n. Preparat specific țărilor din Orientul Mijlociu, tahânul (numit aici tahin, tahina sau tahini) este o pastă amară obținută exclusiv prin zdrobirea semințelor neprăjite (pastă gălbuie) sau prăjite (pastă maronie) de susan. Se consumă ca atare, ca un dip în care se înmoaie bucăți de lipie, dar mai ales ca adaos la diverse piureuri (de ex. hummus); stoarsă de ulei și îndulcită, se foloseste pentru a prepara halvaua.