2 intrări

6 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TACTÁRE, tactări, s. f. (Muz.) Acțiunea de a tacta.V. tacta.

TACTÁRE, tactări, s. f. (Muz.) Acțiunea de a tacta.V. tacta.

TACTÁ, tactez, vb. I. Tranz. (Muz.) A indica diverșii timpi ai măsurii, în procesul de executare, prin gesturi ale mâinii, conform unei scheme speciale. – Din tact1. Cf. germ. taktieren.

TACTÁ, tactez, vb. I. Tranz. (Muz.) A indica diverși timpi ai măsurii, în procesul de execuție, prin gesturi ale mâinii, conform unei scheme speciale. – Din tact1. Cf. germ. taktieren.

TACTÁ vb. tr. (muz.) a indica diverși timpi ai măsurii prin gesturi ale mâinii, conform unei scheme speciale. (după germ. taktieren)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

tactá vb., ind. prez. 1 sg. tactéz, 3 sg. și pl. tacteáză


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

tactare (it. battere; fr. battre; engl. to beat; germ. schlagen), acțiunea de indicare a numărului și stabilire a duratei* timpilor (1, 2) din măsura* (măsurile) în care este scrisă o lucrare, muzicală, prin mișcarea mâinilor (mâinii) – uneori ajutată de baghetă (3), conform unei scheme consacrate pentru fiecare tip de măsură. Prin t. se stabilește și se determină tempoul (2) constant pe parcursul interpretării unei partituri*. Necesitatea t. este dovedită în special în cazul lucrărilor pentru ansambluri* de diferite componente vocale și instr., prin t. reușindu-se sincronizarea tuturor interpreților. Urmând, din punct de vedere istoric, cheironomiei*, t. s-a ivit o dată cu apariția cântului pe mai multe voci (2) și al notației (III) mensurale (v. și musica mensurata), când un membru al formației trebuia să indice timpii tari, delimitați de barele de măsură. O lungă perioadă, timpii au fost marcați de „bătăi” în podea cu un baston. Cu timpul, dezvoltarea muzicii, complexitatea ei și pretențiile artistice crescând, a apărut în fața formației dirijorul, care, în tăcere, indică prin gest ritmul, metrica (1), tempoul și chiar expresivitatea lucrării muzicale interpretate. Sin.: batere a măsurii. V. dirijat.

Intrare: tactare
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tactare
  • tactarea
plural
  • tactări
  • tactările
genitiv-dativ singular
  • tactări
  • tactării
plural
  • tactări
  • tactărilor
vocativ singular
plural
Intrare: tacta
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • tacta
  • tactare
  • tactat
  • tactatu‑
  • tactând
  • tactându‑
singular plural
  • tactea
  • tactați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • tactez
(să)
  • tactez
  • tactam
  • tactai
  • tactasem
a II-a (tu)
  • tactezi
(să)
  • tactezi
  • tactai
  • tactași
  • tactaseși
a III-a (el, ea)
  • tactea
(să)
  • tacteze
  • tacta
  • tactă
  • tactase
plural I (noi)
  • tactăm
(să)
  • tactăm
  • tactam
  • tactarăm
  • tactaserăm
  • tactasem
a II-a (voi)
  • tactați
(să)
  • tactați
  • tactați
  • tactarăți
  • tactaserăți
  • tactaseți
a III-a (ei, ele)
  • tactea
(să)
  • tacteze
  • tactau
  • tacta
  • tactaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)