3 definiții pentru tăticuț


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TĂTICÚȚ, tăticuți, s. m. (Fam.) Tătic. – Tătic + suf. -uț.

TĂTICÚȚ, tăticuți, s. m. (Fam.) Tătic. – Tătic + suf. -uț.

tăticuț sm [At: DLR / Pl: ~i / E: tătic + -uț] (Pfm; hip) 1-2 Tată (1-2).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

tăticúț s. m., pl. tăticúți

Intrare: tăticuț
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tăticuț
  • tăticuțul
  • tăticuțu‑
plural
  • tăticuți
  • tăticuții
genitiv-dativ singular
  • tăticuț
  • tăticuțului
plural
  • tăticuți
  • tăticuților
vocativ singular
  • tăticuțule
  • tăticuțe
plural
  • tăticuților
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

tăticuț

etimologie:

  • Tătic + sufix -uț.
    surse: DEX '98 DEX '09