2 intrări

7 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TĂPĂLĂÍ, tăpălăiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A merge lovind greoi pământul cu talpa. – Cf. talpă.

tăpălăi vi [At: PAMFILE, VĂZD. 103 / Pzi: ~esc / E: ns cf tăpălagă] (Reg) 1 (D. oameni) A merge lovind greoi pământul cu talpa (1). 2 (D. păsări) A lovi pământul cu aripile.

TĂPĂLĂÍ, tăpălăiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A merge lovind greoi pământul cu talpa. – Cf. talpă.

TĂPĂLĂÍ, tăpălăiesc, vb. IV. Intranz. A merge lovind greoi pămîntul cu talpa. (Prin analogie) Rațele tăpălăiesc cu aripile în pămînt, ca și cînd ar înota. PAMFILE, VĂZD. 103.

A TĂPĂLĂÍ ~iésc intranz. pop. A merge cu pași grei. /Orig. nec.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

tăpălăí (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tăpălăiésc, imperf. 3 sg. tăpălăiá; conj. prez. 3 să tăpălăiáscă

tăpălăí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tăpălăiésc, imperf. 3 sg. tăpălăiá; conj. prez. 3 sg. și pl. tăpălăiáscă

Intrare: tăpălăire
tăpălăire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tăpălăire
  • tăpălăirea
plural
  • tăpălăiri
  • tăpălăirile
genitiv-dativ singular
  • tăpălăiri
  • tăpălăirii
plural
  • tăpălăiri
  • tăpălăirilor
vocativ singular
plural
Intrare: tăpălăi
verb (V408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • tăpălăi
  • tăpălăire
  • tăpălăit
  • tăpălăitu‑
  • tăpălăind
  • tăpălăindu‑
singular plural
  • tăpălăiește
  • tăpălăiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • tăpălăiesc
(să)
  • tăpălăiesc
  • tăpălăiam
  • tăpălăii
  • tăpălăisem
a II-a (tu)
  • tăpălăiești
(să)
  • tăpălăiești
  • tăpălăiai
  • tăpălăiși
  • tăpălăiseși
a III-a (el, ea)
  • tăpălăiește
(să)
  • tăpălăiască
  • tăpălăia
  • tăpălăi
  • tăpălăise
plural I (noi)
  • tăpălăim
(să)
  • tăpălăim
  • tăpălăiam
  • tăpălăirăm
  • tăpălăiserăm
  • tăpălăisem
a II-a (voi)
  • tăpălăiți
(să)
  • tăpălăiți
  • tăpălăiați
  • tăpălăirăți
  • tăpălăiserăți
  • tăpălăiseți
a III-a (ei, ele)
  • tăpălăiesc
(să)
  • tăpălăiască
  • tăpălăiau
  • tăpălăi
  • tăpălăiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

tăpălăi

  • 1. regional A merge lovind greoi pământul cu talpa.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • prin analogie Rațele tăpălăiesc cu aripile în pămînt, ca și cînd ar înota. PAMFILE, VĂZD. 103.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • cf. talpă
    surse: DEX '09 DEX '98