18 definiții pentru tăieței / tăiței

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TĂIEȚÉI s. m. pl. Aluat nedospit făcut din făină, apă, sare (și ouă) tăiat în șuvițe lungi și subțiri, care se fierb în supă sau se gătesc cu brânză, cu nuci etc. [Var.: tăițéi s. m. pl.] – Tăiați (pl. lui tăiat, part. lui tăia) + suf. -ei (după it. tagliatelli).

tăieței smp [At: KLEIN, D. 436 / P: tă-ie~ / V: ~it~ / E: tăiați (pll tăiat2) + -ei cf it tagliatelli] Preparat alimentar în formă de șuvițe lungi și subțiri, tăiate din foi de aluat nedospit, care se fierbe și se consumă ca adaos la supă ori cu brânză, ouă, nuci etc. Si: (reg) tistădară, tocmagi, tololoți (1), tomologei.

TĂIEȚÉI s. m. pl. Aluat nedospit făcut din făină, apă, sare (și ouă) tăiat in șuvițe lungi și subțiri, care se fierb în supă sau se gătesc cu brânză, cu nuci etc. [Pr.: tă-i-.Var.: tăițéi s. m. pl.] – Tăiați (pl. lui tăiat, part. lui tăia) + suf. -ei (după it. tagliatelli).

tăieței m. pl. foaie de aluat tăiată în fire subțiri și lungi: supă cu tăieței (= it. tagliatelli).

TĂIȚÉI s. m. pl. v. tăieței.

TĂIȚÉI s. m. pl. v. tăieței.

TĂIȚÉI s. m. pl. (Și în forma tăieței) Aluat tăiat în șuvițe lungi și subțiri care se fierb în supă sau se gătesc cu brînză, cu nuci etc. Tăiețeii, macaroanele și tot felul de îngroșătură de făină. PISCUPESCU, O. 196. Taie, maică, tăieței, Că vin pețitorii mei. MARIAN, S. 106. De-oi fi, Doamne, vinovat, Vrednic sînt de spînzurat, Pe pociumb de pătrînjei Cu funii de tăieței. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 398. – Variantă: tăieței s. m. pl.

TĂIȚÉI m. pl. Preparat alimentar din aluat nedospit, tăiat în șuvițe subțiri care se consumă fiert; tocmag. [Var. tăieței] /tăiați (a tăia) + suf. ~ei

tăĭețél m., pl. (dim. d. tăĭat; it. tagliatelli, tăĭețeĭ). Pl. Foaĭe de cocă tăĭată în fire foarte supțirĭ: supă cu tăĭțeĭ. (Și tăițeĭ). – În nord tocmagĭ. V. trahana și colărez.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!tăieței s. m. pl., art. tăiețeii

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TĂIȚÉI s. pl. (Transilv.) laște (pl.), (Transilv. și Maram.) răstăuțe (pl.), (Mold. și Transilv.) tocmagi (pl.).

TĂIȚEI s. pl. (Transilv.) laște (pl.), (Transilv. și Maram.) răstăuțe (pl.), (Mold. și Transilv.) tocmagi (pl.).

Intrare: tăieței / tăiței
substantiv masculin (M100)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • tăieței
  • tăiețeii
genitiv-dativ singular
plural
  • tăieței
  • tăiețeilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M100)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • tăiței
  • tăițeii
genitiv-dativ singular
plural
  • tăiței
  • tăițeilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tăieței, tăieței / tăiței, tăițeisubstantiv masculin plural

  • 1. Aluat nedospit făcut din făină, apă, sare (și ouă) tăiat în șuvițe lungi și subțiri, care se fierb în supă sau se gătesc cu brânză, cu nuci etc. DEX '09 DLRLC
    sinonime: tocmag
    • format_quote Tăiețeii, macaroanele și tot felul de îngroșătură de făină. PISCUPESCU, O. 196. DLRLC
    • format_quote Taie, maică, tăieței, Că vin pețitorii mei. MARIAN, S. 106. DLRLC
    • format_quote De-oi fi, Doamne, vinovat, Vrednic sînt de spînzurat, Pe pociumb de pătrînjei Cu funii de tăieței. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 398. DLRLC
etimologie:
  • Tăiați (pluralul lui tăiat, participiul lui tăia) + sufix -ei (după limba italiană tagliatelli). DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.