3 intrări
36 de definiții
din care- explicative DEX (27)
- ortografice DOOM (4)
- sinonime (5)
Explicative DEX
târșire sf [At: COSTINESCU / Pl: ~ri / E: târși1] (Reg) 1 Curățare a unui loc de arbori, de mărăcini etc. (pentru a-l transforma în teren arabil) Si: defrișare. 2 (Ccr) Târsă1 (1). 3 Împrăștiere a lucrurilor. 4 Despuiere (4).
TÂRȘÂI, târșâi, vb. IV. Tranz. A târî picioarele sau încălțămintea în mers, frecându-le de pământ și producând un zgomot specific. ◊ Refl. A se târî (2). ♦ A trage după sine, frecând de pământ, târând. [Var.: (reg.) târși, târșii vb. IV] – Cf. târî.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TÂRȘI vb. IV v. târșâi.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TÂRȘI vb. IV v. târșâi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TÂRȘII vb. IV v. târșâi.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tărsi v vz târși1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tărși v vz târși1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
târsăi v vz târșâi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
târsi v vz târși
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
târșăi v vz târșâi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
târșâi [At: MUMULEANU, C. 134/8 / V: (reg) ~rsăi, ~șăi, ~și, ~șii / Pzi: târșâi, ~esc / E: târș1 + -âi] 1 vt (Pop) A târî picioarele sau încălțămintea în mers, frecându-le de pământ și producând un zgomot specific. 2 vr (Reg) A se târî (14). 3 vt (Reg) A trage (după sine), frecând de pământ, târând. 4 vt (Reg) A roade prin frecare Si: a toci3 (6).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
târși2 vi [At: BUL. FIL. IV, 198 / Pzi: ~șesc / E: târșală] (Arg) A-i fi frică.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
târși1 [At: ANON. CAR. / V: (reg) tărsi, tăr~, târsi, tersi / Pzi: ~șesc / E: târș2] 1 vt (Ban; Trs) A curăța un loc de arbori, de mărăcini etc. (pentru a-l transforma în teren arabil) Si: a defrișa. 2 vt (Olt) A prăși. 3 vt (Olt) A grăpa (cu grapa de mărăcini). 4 vt (Mun) A netezi, cu sapa sau cu grebla, prășitura de pe marginea viei (pentru a se vedea urmele celui care ar intra acolo). 5-6 vtr (Reg) A (se) turti (1-2). 7-8 vti (Reg) A mătura superficial cu târșul2 (17). 9 vt (Trs) A împrăștia lucrurile. 10-11 vtr (Reg) A (se) dezbrăca (2). 12 vt (Reg; pex) A da la o parte, descoperind părți ale unui obiect. 13 vr (Reg) A se așeza unde nu este loc suficient Si: a se înghesui. 14 vr (Reg) A sta în poziție necuviincioasă Si: a se crăcăna. 15 vr (Reg; fig) A se face de râs. 16 vr (Reg; fig) A se înjosi. 17 vr (Reg) A râde prostește, fără rost Si: (reg) a se hlizi, a rânji. 18 vr (Reg) A se mândri.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
târși3 v vz târșâi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
târșii v vz târșâi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tersi v vz târși1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TÂRȘÂI, târșâi, vb. IV. Tranz. A târî picioarele sau încălțămintea în mers, frecându-le de pământ și producând un zgomot specific. ♦ Refl. A se târî (2). ♦ A trage după sine, frecând de pământ, târând. [Var.: (reg.) târși, târșii vb. IV] – Cf. târî.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TÂRȘII, vb. IV v. târșâi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TÎRȘI, tîrșesc, vb. IV. Tranz. (Regional) A prăși, a săpa, a mușuroi. ♦ A grăpa.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TÎRȘII vb. IV v. tîrșîi.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TÎRȘÎI, tîrșîi, vb. IV. Tranz. (Și în forma tîrșii) A tîrî picioarele sau încălțămintea în mers, frecîndu-le de pămînt. Se ducea și se înapoia după-amiază, tîrșîind greu picioarele. PAS, Z. I 198. Otilia merse apoi tîrșiindu-și șoșonii prin nămeți. CĂLINESCU, E. O. II 274. Ofițerul să îndreaptă spre masa cocoanelor tîrșiind picioarele. DELAVRANCEA, S. 128. ◊ Intranz. Mă duc... C-un condur și c-un papuc; Cu papucul tîrșiind, Cu condurul tropăind. ALECSANDRI, P.P. 351. (Complementul instrumental devine subiect) Papucii cari tîrșiiau prin casa lipită cu pămînt galben, ca și cuvintele omenești, mi-erau deopotrivă. DELAVRANCEA, T. 17. ♦ Refl. A se tîrî. Îi plăcea să-i pună în genunchi... silindu-i să meargă așa, tîrșiindu-se, pînă la catedră. PAS, Z. I 111. ♦ A trage după sine, frecînd de pămînt, tîrînd. Trecea leneș, zvîrlindu-și privirile peste garduri, tîrșiind printre pietrele caldarîmului... un baston noduros. PAS, Z. I 59. – Variantă: tîrșii vb. IV.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A SE TÂRȘÂI mă târșâi intranz. pop. (despre persoane sau despre animale) A se mișca greu cu trupul lipit de pământ; a se târî. /târș + suf. ~âi
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A TÂRȘÂI târșâi 1. tranz. (picioarele sau încălțămintea) A târî frecând de pământ cu zgomot. 2. intranz. (despre picioare sau despre încălțăminte) A produce un zgomot, târâindu-se de pământ. /târș + suf. ~âi
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE TÂRȘI mă ~esc intranz. pop. 1) A sta cu picioarele desfăcute (ca un târș). 2) fig. pop. A râde deschizând larg gura. /Din târș
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A TÂRȘI ~esc tranz. pop. 1) (picioarele) A desface în lături. 2) fig. pop. (gura) A deschide larg, rânjind. /Din târș
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
târșăì v. a târî încet: cu papucul târșăind PANN. [Onomatopee].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tîrșésc v. tr. (d. tîrș, interj., adică „călcat cu talpa”). Est. Fam. Turtesc: cine mĭ-a tîrșit pălăria? Grăpez. V. refl. Îmĭ ĭaŭ aspect de prost: ce te-aĭ tîrșit așa, ce staĭ ca un tîrșit?
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
tîrșîĭ, a -í v. tr. (d. tîrș, interj. Rudă cu ung. törzsölni, a freca). Se zice despre zgomotu pe care-l fac încălțămintele tîrlite: o babă venea tîrșîindu-șĭ papuciĭ. V. intr.: venea tîrșîind din papucĭ, cu papuciĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
!târșâi (a ~)/târși (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. târșâi/târșesc, 3 sg. târșâie/târșește, imperf. 1 târșâiam/târșeam; conj. prez. 1 sg. să târșâi/să târșesc, 3 să târșâie/să târșească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
târși v. târșâi
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
târșâi (a ~) vb., ind. prez. 3 târșâie, imperf. 3 sg. târșâia; conj. prez. 3 să târșâie; ger. târșâind
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
târșâi vb., ind. și conj. prez. 3 sg. și pl. târșâie, imperf. 3 sg. târșâia; ger. târșâind
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
TÂRȘÂI vb. v. târî.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
TÂRȘÂI vb. v. târî.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
TÂRȘI vb. v. crăcăna, defrișa, despăduri, despuia, dezbrăca, dezgoli, grămădi, îmbulzi, îndesa, înghesui, îngrămădi, prăși, rânji, săpa, speria, teme, teși, turti.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
tîrși vb. v. CRĂCĂNA. DEFRIȘA. DESPĂDURI. DESPUIA. DEZBRĂCA. DEZGOLI. GRĂMĂDI. ÎMBULZI. ÎNDESA. ÎNGHESUI. ÎNGRĂMĂDI. PRĂȘI. RÎNJI. SĂPA. SPERIA. TEME. TEȘI. TURTI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
tîrșîi vb. v. TÎRÎ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TÎRȘÎI vb. a tîrî, a tîrîi, a trage, (reg.) a tăgîrța. (A ~ ceva după sine.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT343) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT402) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT346) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT402) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
târșâi, târșâiverb
- 1. A târî picioarele sau încălțămintea în mers, frecându-le de pământ și producând un zgomot specific. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Se ducea și se înapoia după-amiază, tîrșîind greu picioarele. PAS, Z. I 198. DLRLC
- Otilia merse apoi tîrșiindu-și șoșonii prin nămeți. CĂLINESCU, E. O. II 274. DLRLC
- Ofițerul să îndreaptă spre masa cocoanelor tîrșiind picioarele. DELAVRANCEA, S. 128. DLRLC
- Mă duc... C-un condur și c-un papuc; Cu papucul tîrșiind, Cu condurul tropăind. ALECSANDRI, P.P. 351. DLRLC
- Papucii cari tîrșiiau prin casa lipită cu pămînt galben, ca și cuvintele omenești, mi-erau deopotrivă. DELAVRANCEA, T. 17. DLRLC
-
- Îi plăcea să-i pună în genunchi... silindu-i să meargă așa, tîrșiindu-se, pînă la catedră. PAS, Z. I 111. DLRLC
-
- 1.2. A trage după sine, frecând de pământ, târând. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Trecea leneș, zvîrlindu-și privirile peste garduri, tîrșiind printre pietrele caldarîmului... un baston noduros. PAS, Z. I 59. DLRLC
-
-
etimologie:
- târî DEX '98 DEX '09