5 definiții pentru suspiciona


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SUSPICIONÁ vb. I. tr. A suspecta. [Pron. -ci-o-. / cf. it. sospicciare].

SUSPICIONÁ vb. tr. a suspecta. (după it. sospicciare, lat. suspicere)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

suspicioná vb., ind. prez. 1 sg. suspicionéz, 3 sg. și pl. suspicioneáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SUSPICIONÁ vb. v. bănui, suspecta.

suspiciona vb. v. BĂNUI. SUSPECTA.

Intrare: suspiciona
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • suspiciona
  • suspicionare
  • suspicionat
  • suspicionatu‑
  • suspicionând
  • suspicionându‑
singular plural
  • suspicionea
  • suspicionați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • suspicionez
(să)
  • suspicionez
  • suspicionam
  • suspicionai
  • suspicionasem
a II-a (tu)
  • suspicionezi
(să)
  • suspicionezi
  • suspicionai
  • suspicionași
  • suspicionaseși
a III-a (el, ea)
  • suspicionea
(să)
  • suspicioneze
  • suspiciona
  • suspicionă
  • suspicionase
plural I (noi)
  • suspicionăm
(să)
  • suspicionăm
  • suspicionam
  • suspicionarăm
  • suspicionaserăm
  • suspicionasem
a II-a (voi)
  • suspicionați
(să)
  • suspicionați
  • suspicionați
  • suspicionarăți
  • suspicionaserăți
  • suspicionaseți
a III-a (ei, ele)
  • suspicionea
(să)
  • suspicioneze
  • suspicionau
  • suspiciona
  • suspicionaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)