2 intrări
9 definiții
Explicative DEX
SURPLOMBĂ, surplombe, s. f. Parte a unei stânci suspendată deasupra unui gol; zid sau parte a unei construcții ieșită în afară, în raport cu baza. – Din fr. surplomb.
SURPLOMBĂ, surplombe, s. f. Parte a unei stânci suspendată deasupra unui gol; zid sau parte a unei construcții ieșită în afară, în raport cu baza. – Din fr. surplomb.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ionel
- acțiuni
surplombă sf [At: DN3 / Pl: ~be / E: fr surplomb] 1 (Glg) Obstacol de forma unei streșini stâncoase, situat în partea superioară a rupturilor de pantă sau pe desfășurarea unui perete. 2 Parte ieșită în afară unei construcții (în raport cu baza ei).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SURPLOMBĂ s.f. (Geol.) Obstacol de forma unei streșini stîncoase, situat în partea superioară a rupturilor de pantă sau pe desfășurarea unui perete. ♦ Parte ieșită în afară a unei construcții (în raport cu baza ei). [< fr. surplomb].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SURPLOMBĂ s. f. porțiune dintr-un traseu alpin sau a unei construcții care depășește planul vertical, ieșind în afară. (< fr. surplomb)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
SURPLOMBA vb. I. intr. (despre o stâncă, o construcție) a fi în surplombă, a avea un ieșind. II. tr. a sta înclinat, a se apleca; (p. ext.) a domina. (< fr. surplomber)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
surplombă s. f., g.-d. art. surplombei; pl. surplombe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
surplombă s. f., g.-d. art. surplombei; pl. surplombe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
surplombă s. f. plombă
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
surplomba vb. plomba
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
surplombă, surplombesubstantiv feminin
- 1. Parte a unei stânci suspendată deasupra unui gol; zid sau parte a unei construcții ieșită în afară, în raport cu baza. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- surplomb DEX '09 DEX '98 DN
surplomba, surplombezverb
- 1. (Despre o stâncă, o construcție) A fi în surplombă, a avea un ieșind. MDN '00
- 2. A sta înclinat, a se apleca. MDN '00sinonime: apleca
- 2.1. Domina. MDN '00sinonime: domina
-
etimologie:
- surplomber MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.