2 intrări
18 definiții

Explicative DEX

SURLIȚĂ, surlițe, s. f. (Reg.) Diminutiv al lui surlă (1). – Surlă + suf. -iță.

SURLIȚĂ, surlițe, s. f. (Reg.) Diminutiv al lui surlă (1). – Surlă + suf. -iță.

sorliță sf [At: MARIAN, O. I. 178 / V: sur~, șor~, șur~ / Pl: ~țe / E: ns cf bg dal усорлица] (Orn; reg) Zăgan (Gypaëtus barbatus aureus).

surliță2 sf vz sorliță

surliță1 sf [At: MARIAN, ap. CADE / Pl: ~țe / E: surlă + -iță] 1-2 (Buc; șhp) Surlișoară (1-2).

șorliță sf vz sorliță

șurliță2 sf vz surliță

șurliță1 sf vz sorliță

SURLIȚĂ, surlițe, s. f. Diminutiv al lui surlă1. Unii feciori suflă în buciume, cîntă în surlițe, fluiere. MARIAN, la CADE.

pleșuv a. 1. chel; 2. fig. gol, neacoperit: munții pleșuvi. [Slav. PLĬEȘĬVŬ]. ║ m. Zool. 1. vultur cu capul mohorît, se nutrește cu mortăciuni (Vultur fulvus); 2. (răpitor de miei), vultur care răpește nu numai miei, ci și copii (Gypaetos barbatus): el se numia în vechime zagan, azi în Mold. (Buc.) ceahlău și în Tr. sorliță.

sorliță f. Tr. vulturul mieilor care răpește chiar și copii (Gypaetus barbatus). [Banat șurliță: origină necunoscută].

șurliță f. V. sorliță.

sórliță (Trans.) și súrliță (Ban.) f., pl. e (d. surlă, pin aluz. la țipet și rudă cu bg. usorlica, un fel de șoĭm, ostro-zurlica, un fel de șoarice cu botu ascuțit, și pilo-zurlec, gărgăriță de grîne). Un fel de vultur bărbos care răpește chear meĭ și copiĭ (gypáetus barbatus), numit și ceahlăŭ, cilihoĭ și zăgan. -Și șórliță (Biblia 1819, 11, 14) și sórlă (Nț.). V. gaĭe, gripă 1 și aliet.

surlíță, V. sorliță.

șórliță, V. sorliță.

Ortografice DOOM

surliță (reg.) s. f., g.-d. art. surliței; pl. surlițe

surliță (reg.) s. f., g.-d. art. surliței; pl. surlițe

surliță s. f., g.-d. art. surliței; pl. surlițe

Arhaisme și regionalisme

sorliță, sorlițe, s.f. (reg.) specie de vultur; zăgan, vulturul mieilor.

Intrare: sorliță
sorliță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sorliță
  • sorlița
plural
  • sorlițe
  • sorlițele
genitiv-dativ singular
  • sorlițe
  • sorliței
plural
  • sorlițe
  • sorlițelor
vocativ singular —
plural —
șurliță
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: surliță
surliță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • surliță
  • surlița
plural
  • surlițe
  • surlițele
genitiv-dativ singular
  • surlițe
  • surliței
plural
  • surlițe
  • surlițelor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

surliță, surlițesubstantiv feminin

  • 1. regional Diminutiv al lui surlă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Unii feciori suflă în buciume, cîntă în surlițe, fluiere. MARIAN, la CADE. DLRLC
etimologie:
  • Surlă + -iță. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.