5 definiții pentru supraordinare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SUPRAORDINÁRE s. f. (Log.) Cuprinderea în sfera unei noțiuni a altor noțiuni cu sfera mai mică. [Pr.: -pra-or-] – Supra1- + ordinare (rar).

SUPRAORDINÁRE s. f. (Log.) Cuprinderea în sfera unei noțiuni a altor noțiuni cu sfera mai mică. [Pr.: -pra-or-] – Supra1- + ordinare (rar).

SUPRAORDINÁRE s.f. v. supraordonare.

SUPRAORDINÁRE s. f. cuprindere în sfera unei noțiuni a altor noțiuni cu sferă mai mică. (< supra1- + ordinare)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SUPRAORDINÁRE s. (LOG.) (rar) supraordinație.

SUPRAORDINARE s. (LOG.) (rar) supraordinație.

Intrare: supraordinare
supraordinare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • supraordinare
  • supraordinarea
plural
  • supraordinări
  • supraordinările
genitiv-dativ singular
  • supraordinări
  • supraordinării
plural
  • supraordinări
  • supraordinărilor
vocativ singular
plural