opțiuni
  • info
2 intrări
10 definiții

Explicative DEX

SUPRACONDUCTOR, -OARE, supraconductori, -oare, adj., s. m. (Material) care prezintă supraconductibilitate, care a fost adus în această stare. – Din fr. supraconducteur.

SUPRACONDUCTOR, -OARE, supraconductori, -oare, adj., s. m. (Material) care prezintă supraconductibilitate, care a fost adus în această stare. – Din fr. supraconducteur.

supraconductor, ~oare sm, a [At: LTR2 / Pl: ~i, ~oare / E: fr supraconducteur] 1-2 (Material) care prezintă supraconductibilitate.

SUPRACONDUCTOR, -OARE adj., s.m. (Material) care prezintă supraconductibilitate. [< fr. supraconducteur].

SUPRACONDUCTOR, -OARE adj., s. n. (material) care prezintă supraconductibilitate. (< fr. supraconducteur)

supraconductor, -toare adj., s. m. (fiz.) Care prezintă supraconductibilitate ◊ „Specialiștii americani au realizat o sârmă de niobiu-staniu cu proprietăți supraconductoare.” Sc. 5 XII 64 p. 4. ◊ „Un nou element electronic supraconductor. Un grup de cercetători americani au prezentat un nou element electronic supraconducător – Quiteron – care prezintă caracteristici asemănătoare cu ale unui tranzistor cu semiconductori, dar se supune unor legi fizice total diferite. El funcționează la temperaturi criogenice [...]” Sc. 29 XII 84 p. 5; v. și 17 II 84 p. 5; v. și supraconductibilitate [și supraconducător] (din fr. supraconducteur; DT, DF, LTR; DEX, DN3)

Ortografice DOOM

supraconductor2 (desp. su-pra-) s. m., pl. supraconductori

supraconductor1 (desp. su-pra-) adj. m., pl. supraconductori; f. sg. și pl. supraconductoare corectat(ă)

supraconductor2 (su-pra-) s. m., pl. supraconductori

supraconductor1 (su-pra-) adj. m., pl. supraconductori; adj. f. sg. și pl. supraconductoare

supraconductor adj. m., s. m. (sil. -pra-), pl. supraconductori; f. sg. și pl. supraconductoare

Intrare: supraconductor (adj.)
supraconductor1 (adj.) adjectiv
  • silabație: su-pra- info
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOOM 3
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • supraconductor
  • supraconductorul
  • supraconductoru‑
  • supraconductoare
  • supraconductoarea
plural
  • supraconductori
  • supraconductorii
  • supraconductoare
  • supraconductoarele
genitiv-dativ singular
  • supraconductor
  • supraconductorului
  • supraconductoare
  • supraconductoarei
plural
  • supraconductori
  • supraconductorilor
  • supraconductoare
  • supraconductoarelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: supraconductor (material)
supraconductor2 (s.m.) substantiv masculin
  • silabație: su-pra- info
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • supraconductor
  • supraconductorul
  • supraconductoru‑
plural
  • supraconductori
  • supraconductorii
genitiv-dativ singular
  • supraconductor
  • supraconductorului
plural
  • supraconductori
  • supraconductorilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

supraconductor, supraconductorisubstantiv masculin
supraconductor, supraconductoareadjectiv

  • 1. (Material) care prezintă supraconductibilitate, care a fost adus în această stare. DEX '09 DEX '98 DN DCR2
    • format_quote Specialiștii americani au realizat o sârmă de niobiu-staniu cu proprietăți supraconductoare. Sc. 5 XII 64 p. 4. DCR2
    • format_quote Un nou element electronic supraconductor. Un grup de cercetători americani au prezentat un nou element electronic supraconducător – Quiteron – care prezintă caracteristici asemănătoare cu ale unui tranzistor cu semiconductori, dar se supune unor legi fizice total diferite. El funcționează la temperaturi criogenice [...] Sc. 29 XII 84 p. 5; v. și 17 II 84 p. 5. DCR2
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.