9 definiții pentru „sui-generis”   declinări

SÚI-GÉNERIS adj. invar. Special, original, particular; unic în felul său. – Loc. lat.

Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de blaurb. | Semnalează o greșeală | Permalink

SUI-GÉNERIS adj. invar. Special, particular, unic în felul său. Argument sui-generis.

Sursa: DLRLC (1955-1957) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SÚI-GÉNERIS adj. invar. Special, original, particular; unic în felul său. – Loc. lat.

Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

súi-géneris (lat.) (su-i-) adj. invar.

Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

súi-géneris adj. invar. (sil. su-i)

Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SUI-GÉNERIS adj. v. aparte.

Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SUI-GÉNERIS adj. invar. Special; unic în felul său. [Pron. su-i-. / < lat. sui-generis].

Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SUI-GÉNERIS adj. inv. unic în felul său; original, special. (< lat. sui generis)

Sursa: MDN '00 (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

sui generis adv. special, particular: un miros sui generis.

Sursa: Șăineanu, ed. VI (1929) | Adăugată de blaurb. | Semnalează o greșeală | Permalink