14 definiții pentru sufragerie sofragerie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SUFRAGERÍE, sufragerii, s. f. Cameră special amenajată și mobilată în care se servește masa. ♦ Mobilierul pentru această cameră. [Var.: sofrageríe s. f.] – Sufragiu1 + suf. -ărie.

SUFRAGERÍE, sufragerii, s. f. Cameră special amenajată și mobilată în care se servește masa. ♦ Mobilierul pentru această cameră. [Var.: sofrageríe s. f.] – Sufragiu1 + suf. -ărie.

sufragerie sf [At: CANTEMIR, S. M. 220/1 / V: sof~, (reg) sofragir~ sf / Pl: ~ii / E: sofragiu + -ărie] 1 Încăpere (într-un apartament) în care se servește, de obicei, masa. 2 Mobilier special destinat pentru sufragerie (1).

SUFRAGERÍE, sufragerii, s. f. 1. Cameră în care se servește masa și care este mobilată cu mobilele necesare pentru aceasta. Cînd intrarăm în sufragerie, însetați, plini de foame și de frig, ne izbi deodată lumina vie a lumînărilor. SADOVEANU, O. I 452. În sufrageria conacului... o fetișcană așternea masa pentru o singură persoană. REBREANU, R. II 70. Se așteptau musafiri la masă. În sufragerie se auzea zgomot de tacîmuri. VLAHUȚĂ, O. A. 150. 2. Mobilierul dintr-o sufragerie (1), compus din masă, bufet etc. Sufragerie de nuc. – Variantă: sofrageríe (C. PETRESCU, O. P. II 117, CARAGIALE, O. II 99, ALECSANDRI. T. I 93) s. f.

SUFRAGERÍE ~i f. 1) Cameră în care se servește masa. 2) Mobilier pentru asemenea cameră. [G.-D. sufrageriei; Sil. su-fra-] /sufragiu + suf. ~ărie

SOFRAGERÍE s. f. v. sufragerie.

sofrageríe f. (d. sofragiŭ. D. rom. vine ngr. sofradzaria). Camera în care e masa de mîncare (numită și sală de mîncare, după fr. sale à manger, ĭar pe la internate, cazarme, închisorĭ refectoriŭ). – Și su-.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

sufrageríe (su-fra-) s. f., art. sufragería, g.-d. art. sufrageríei; pl. sufrageríi, art. sufrageríile (-ri-i-)

sufrageríe s. f. (sil. -fra-), art. sufragería, g.-d. art. sufrageríei; pl. sufrageríi, art. sufrageríile (sil. -ri-i-)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SUFRAGERÍE s. sală de mese, sală de mâncare, (înv. și reg.) prânzitor, (înv.) sală de ospețe.

SUFRAGERIE s. sală de mese, sală de mîncare, (înv. și reg.) prînzitor, (înv.) sală de ospețe.

Intrare: sufragerie
sufragerie substantiv feminin
  • silabație: su-fra- info
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sufragerie
  • sufrageria
plural
  • sufragerii
  • sufrageriile
genitiv-dativ singular
  • sufragerii
  • sufrageriei
plural
  • sufragerii
  • sufrageriilor
vocativ singular
plural
sofragerie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sofragerie
  • sofrageria
plural
  • sofragerii
  • sofrageriile
genitiv-dativ singular
  • sofragerii
  • sofrageriei
plural
  • sofragerii
  • sofrageriilor
vocativ singular
plural

sufragerie sofragerie

  • 1. Cameră special amenajată și mobilată în care se servește masa.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • Cînd intrarăm în sufragerie, însetați, plini de foame și de frig, ne izbi deodată lumina vie a lumînărilor. SADOVEANU, O. I 452.
      surse: DLRLC
    • În sufrageria conacului... o fetișcană așternea masa pentru o singură persoană. REBREANU, R. II 70.
      surse: DLRLC
    • Se așteptau musafiri la masă. În sufragerie se auzea zgomot de tacîmuri. VLAHUȚĂ, O. A. 150.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Mobilierul pentru această cameră.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Sufragerie de nuc.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • Sufragiu + sufix -ărie.
    surse: DEX '09 DEX '98