3 intrări
10 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ȘUCÁR, -Ă, șucari, -e, adj., s. n., s. m. (Arg.) 1. Adj. (Despre oameni) Frumos, bine. 2. S. n. (In forma șucăr) Gălăgie, scandal; supărare. 3. S. m. (în forma șucăr) Hoț. [Var.: șúcăr s. n., s. m.] – Din țig. șukar (pentru sensul 3, cf. și germ. Schacher).
ȘÚCĂR s. n., s. m. v. șucar.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘÚCĂR s. n., s. m. v. șucar.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
șucar, ~ă [At: BL II, 113 / V: (arg) -căr smn, a, șuhar, șuhăr, zuhăr smn / Pl: ~i, ~e / E: rrm šukar, (7) cf și ger Schacher] (Arg) 1 a Frumos (1). 2 a Bun1 (1). 3 a (Îf șucăr) Elegant (1). 4 sn Gălăgie (1). 5 sn Scandal. 6 sn Supărare. 7 sm (Îf șucăr) Hoț (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șucăr smn, a vz șucar
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘUCÁR, -Ă, șucari, -e, adj., subst. (Arg.) 1. Adj. (Despre oameni) Frumos, bine. 2. S. n. (În forma șucăr) Gălăgie, scandal; supărare. 3. S. m. (În forma șucăr) Hoț. [Var.: șúcăr s. n., s. m.] – Din țig. șukar. – Pentru sensul 3., cf. și germ. Schacher.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
șucár adj. m., pl. șucári; f. sg. șucáră, pl. șucáre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
șucár (-ră), adj. – (Arg.) Drăguț, prețios, frumușel. Țig. šukar (Graur 188; Juilland 174-6; cf. Wlislocki 121), cf. sp. juncal (Claveria 224 și Bol. R. Acad. Esp., XXXIII, 92). Legătura cu șugar (Cihac, II, 528) este improbabilă. Cf. șucări.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șúcăr s. n. – (Arg.) Scandal, ceartă, intrigă. – Var. șuhăr. Germ. Schacher „comerț cu vechituri, pungășie”; rezultatul a › u indică o intervenție a limbii idiș (Iordan, Stilistica limbii române, București 1944, 373). Pentru rezultatul ch › c, cf. dubletul șahăr-mahăr (var. ciacăr-macăr), în expresia a umbla cu șahăr-mahăr „a înșela” din germ. schachern „a face trafic” și machen „a face”, cf. pol. szachermacher (Tiktin; Iordan, ZRPh., LIV, 370; Iordan, BF, IV, 197). Der. din țig. šuklar- „a înăcri” (Vasiliu, GS, VII, 126; Juilland 174-6) pare mai puțin probabilă. Der. șucări, vb. (a observa, a remarca; a vorbi, a discuta; a înfrumuseța; a prospera; a face spic; a se îmbogăți; a face tărăboi; a fura, a se descurca), se folosește de obicei numai ca Arg. ca verb paspartu, datorită desigur sensului său primitiv de „a face trafic”, cf. fr. trafiquer „a face” și s-a contaminat parțial cu șucar „drăguț”; șufări, vb. (a fura).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
a ieși cu scandal / cu șucăr mare expr. a se ajunge la un conflict violent.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șucar, -ă, șucari, -e adj. (d. oameni) frumos
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
șucar, șucarăadjectiv
etimologie:
- șukar DEX '09 DEX '98
șucăr, șucăresubstantiv neutru
șucăr, șucărisubstantiv masculin
- 1. Hoț. DEX '09sinonime: hoț
etimologie:
- șukar DEX '09
- Schacher DEX '09