opțiuni
  • info

12 definiții pentru sublimitate

din care

Explicative DEX

SUBLIMITATE s. f. (Rar) Însușire a ceea ce este sublim; perfecțiune, desăvârșire. – Din fr. sublimité.

sublimitate sf [At: HELIADE, O. II, 31 / Pl: ~tăți / E: fr sublimité] Însușirea sau starea a ceea ce este sublim Si: desăvârșire (4), perfecțiune.

SUBLIMITATE, sublimități, s. f. (Rar) Însușire a ceea ce este sublim; perfecțiune, desăvârșire. – Din fr. sublimité.

SUBLIMITATE, sublimități, s. f. (Rar) Însușirea de a fi sublim; perfecțiune, desăvîrșire. Imaginile lui O. Carp și Eminescu sînt de o sublimitate romantică, a lui Coșbuc de o frumusețe plastică, adevărat clasică. GHEREA, ST. CR. III 371. Toată furia lui provine din păcatul ce am făcut la Academie, de a nu cunoaște sublimitatea poemului său. ALECSANDRI, S. 12.

SUBLIMITATE s.f. (Rar) Caracterul a ceea ce este sublim; perfecțiune, desăvîrșire. [Cf. fr. sublimité].

SUBLIMITATE s. f. caracterul a ceea ce este sublim; perfecțiune, desăvârșire. (< fr. sublimité)

*sublimitáte f (lat. sublimitas, -átis). Calitatea de a fi sublim.

Ortografice DOOM

sublimitate (rar) (desp. su-bli-) s. f., g.-d. art. sublimității

sublimitate (su-bli-) s. f., g.-d. art. sublimității

sublimitate s. f. (sil. -bli-), g.-d. art. sublimității; pl. sublimități

Sinonime

SUBLIMITATE s. v. desăvârșire, perfecțiune.

sublimitate s. v. DESĂVÎRȘIRE. PERFECȚIUNE.

Intrare: sublimitate
sublimitate substantiv feminin
  • silabație: su-bli- info
substantiv feminin (F117)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sublimitate
  • sublimitatea
plural
  • sublimități
  • sublimitățile
genitiv-dativ singular
  • sublimități
  • sublimității
plural
  • sublimități
  • sublimităților
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sublimitate, sublimitățisubstantiv feminin

  • 1. rar Însușire a ceea ce este sublim. DEX '09 DLRLC DN
    sinonime: desăvârșire perfecțiune
    • format_quote Imaginile lui O. Carp și Eminescu sînt de o sublimitate romantică, a lui Coșbuc de o frumusețe plastică, adevărat clasică. GHEREA, ST. CR. III 371. DLRLC
    • format_quote Toată furia lui provine din păcatul ce am făcut la Academie, de a nu cunoaște sublimitatea poemului său. ALECSANDRI, S. 12. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.