24 de definiții pentru strung strug strugur struh strun strunc strunț struț (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STRUNG, strunguri, s. n. Mașină-unealtă cu ajutorul căreia se execută operația de rotunjire, de filetare, de găurire, de zimțuire etc. prin așchiere a unei piese. – Din sl. strungŭ.

STRUNG, strunguri, s. n. Mașină-unealtă cu ajutorul căreia se execută operația de rotunjire, de filetare, de găurire, de zimțuire etc. prin așchiere a unei piese. – Din sl. strungŭ.

strung1 sn [At: MARDARIE, L. 3 429 / V: ~uc, ~ug, ~ugur, ~uh, ~uj, strun, ~rună, ~nc, (reg) ~ă, ~nț, ~uț, ștrug, ștruț / Pl: ~uri / E: vsl строутъ] 1 Mașină-unealtă cu ajutorul căreia se execută, prin așchiere, operația de rotunjire, de filetare, de găurire, de zimțuire etc. a unei piese Si: (reg) strungar1 (2). 2 (Pop; spc) Strujniță (3). 3 (Rar) Scaunul strungarului. 4 (Reg; îf strug) Rindea. 5 (Ban; îf strug) Rindea de geluit doage. 6 (Trs; îf strug) Cuțitoaie (1).

STRUNG, strunguri, s. n. Mașină-unealtă cu ajutorul căreia se execută, prin așchiere, operații de rotunjire, de filetare, de găurire etc. a unei piese (de metal, de lemn etc.) care are o mișcare de rotație (unealta așchietoare avînd o mișcare de înaintare). La strunguri se lucrează în trei schimburi, asigurîndu-se astfel secției de ajustaj un flux normal al procesului muncii. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2774. Voicu ăsta e un băiat bun. A fost și el muncitor ca și mine. A lucrat în uzină. Și-a fărîmat mîinile la strung. BARANGA, I. 194. ◊ Strung (sistem) revolver v. revolver. – Variantă: (regional) strug (PAMFILE, I. C. 169) s. n.

STRUNG ~uri n. tehn. Mașină-unealtă pentru prelucrarea prin așchiere a unor piese (de metal, de lemn etc.) în procesul unei mișcări de rotație. ~ automat. A da la ~. /<sl. strungu

strung n. 1. mașină de fasonat și rotunjit lemnele și metalele; 2. unealtă cu care rotarul strujește căpâțânile roții; 3. scaunul strungarului. [Și strug = slav. STRUGŬ, răzuitoare].

stru4 sf vz strung1[1] corectată

  1. În original tipărit: vz strungă2, care te trimite la cuv. strung1, unde este consemnată varianta de față — LauraGellner

2) strug n., pl. urĭ (vsl. strugŭ, răzuitoare; bg. rus. strug, strug. V. strujesc). Est. Mașină de strujit, de rătunzit și ornat lemnu (picĭoarele de mese, de scaune) saŭ metalu (sfeșnicele de biserică). Piesa se fixează pe strug, se învîrtește și se lucrează cu diferite instrumente. – În vest strung. V. răzuș.

arată toate definițiile

Intrare: strung
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • strung
  • strungul
  • strungu‑
plural
  • strunguri
  • strungurile
genitiv-dativ singular
  • strung
  • strungului
plural
  • strunguri
  • strungurilor
vocativ singular
plural
strug1 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • strug
  • strugul
  • strugu‑
plural
  • struguri
  • strugurile
genitiv-dativ singular
  • strug
  • strugului
plural
  • struguri
  • strugurilor
vocativ singular
plural
strugur
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
struh
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
strun
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
strunc
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
strunț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
struț2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • struț
  • struțul
  • struțu‑
plural
  • struțuri
  • struțurile
genitiv-dativ singular
  • struț
  • struțului
plural
  • struțuri
  • struțurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

strung strug strugur struh strun strunc strunț struț

  • 1. Mașină-unealtă cu ajutorul căreia se execută operația de rotunjire, de filetare, de găurire, de zimțuire etc. prin așchiere a unei piese.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • La strunguri se lucrează în trei schimburi, asigurîndu-se astfel secției de ajustaj un flux normal al procesului muncii. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2774.
      surse: DLRLC
    • Voicu ăsta e un băiat bun. A fost și el muncitor ca și mine. A lucrat în uzină. Și-a fărîmat mîinile la strung. BARANGA, I. 194.
      surse: DLRLC

etimologie: