2 intrări

9 definiții

Explicative DEX

STROMĂ, strome, s. f. (Bot.) 1. Grup de lamele între care se găsește clorofila unor plante. 2. Organ de rezistență al unor ciuperci, în care se află elementele de înmulțire. – Din fr. stroma.

STROMĂ, strome, s. f. (Bot.) 1. Grup de lamele între care se găsește clorofila unor plante. 2. Organ de rezistență al unor ciuperci, în care se află elementele de înmulțire. – Din fr. stroma.

stro sf [At: BABEȘ, O. A. I, 467 / Pl: ~me / E: fr stroma] 1 (Med) Rețea de suport a unui organ, alcătuită din țesut conjunctiv, din vase și din nervi. 2 (Bot) Corp al grăuncioarelor de clorofilă, format din lame de natură proteică între care se află clorofila. 3 (Bot) Organ de rezistență format din împletirea deasă a filamentelor miceliene, în care apar fructificațiile unor ciuperci.

STRO s.f. (Anat.) Rețea de suport a unui organ, alcătuită din țesut conjunctiv, vase și nervi. [< fr. stroma, cf. gr. stroma – covor].

STRO s. f. 1. (anat.) rețea de suport a unui organ din țesut conjunctiv, vase și nervi. ◊ structura internă, spongioasă, a eritrocitului etc. 2. organ la unele ciuperci din hife în care se formează corpurile de fructificație. (< fr. stroma)

Ortografice DOOM

stro s. f., g.-d. art. stromei; pl. strome

stro s. f., g.-d. art. stromei; pl. strome

stro s. f., g.-d. art. stromei; pl. strome

Jargon

-STROMĂ (-STROM) „strat, extern, înveliș”. ◊ gr. stroma „covor, înveliș, saltea” > fr. -strome și -stroma, germ. -stroma, engl. id. > rom. -stromă și -strom.

-STROM, v. -STROMĂ.

Intrare: stromă (bot.)
stromă1 (s.f.) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stro
  • stroma
plural
  • strome
  • stromele
genitiv-dativ singular
  • strome
  • stromei
plural
  • strome
  • stromelor
vocativ singular
plural
Intrare: stromă (suf.)
stromă2 (suf.) element de compunere sufix
sufix (I7-S)
  • stro
sufix (I7-S)
  • strom
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

stro, stromesubstantiv feminin

  • 1. botanică Grup de lamele între care se găsește clorofila unor plante. DEX '09 DEX '98
  • 2. botanică Organ de rezistență al unor ciuperci, în care se află elementele de înmulțire. DEX '09 DEX '98 MDN '00
  • 3. anatomie Rețea de suport a unui organ, alcătuită din țesut conjunctiv, vase și nervi. DN
    • 3.1. Structura internă, spongioasă, a eritrocitului etc. MDN '00
etimologie:

stroelement de compunere, sufix

  • 1. Element de compunere cu semnificația „strat, extern, înveliș”. DETS
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.