2 intrări

12 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STRĂVEDEÁ, străvắd, vb. II. Refl. A-și vedea (neclar) propria imagine (în oglindă, în apă) sau a lăsa să i se vadă imaginea (printr-un corp1 străveziu). ♦ Tranz. (Rar) A vedea ceva în mod neclar; a întrezări. Refl. pas. Luna se străvede printre nori. [Var.: (reg.) strevedeá vb. II] – Pref. stră- + vedea.

STREVEDEÁ vb. II v. străvedea.

STREVEDEÁ vb. II v. străvedea.

STRĂVEDEÁ, străvắd, vb. II. Refl. A-și vedea (neclar) propria imagine (în oglindă, în apă) sau a lăsa să i se vadă imaginea (printr-un corp străveziu). ♦ Tranz. (Rar) A vedea ceva în mod neclar; a întrezări. ◊ Refl. pas. Luna se străvede printre nori. [Var.: (reg.) strevedeá vb. II] – Stră- + vedea.

STRĂVEDEÁ, străvắd, vb. II. Refl. A-și vedea (neclar) propria imagine (în oglindă, în apă); a lăsa să i se vadă imaginea de către altcineva (printr-un corp străveziu). Ceasuri întregi ne minunam din drum De bradul ce se străvedea prin geamuri. BENIUC, V. 36. [Magii] pluteau pe punți înguste, se străvedeau în ape Mai albi și mai eterici, imateriali aproape. ANGHEL-IOSIF, C. M. I 34. ◊ Fig. Nu știa nimeni din afară cît de săraci sînt și cît de puțini sînt. Dar se străvedeau căldura inimii și îndîrjirea voinții. PAS, Z. II 39. Cerbul miraculos și vînătorul pocăit [din tabloul lui Dürer] produc contrast, prin pozele lor, în care se străvăd simțiminte adînci. ODOBESCU, S. III 59. ♦ Tranz. (Rar) A vedea ceva în mod neclar; a întrezări. [Baba] se dete aproape de mine și, străvăzîndu-mă ca printr-o zare de sită deasă, îmi cuprinse gîtul. VLAHUȚĂ, N. 124. ◊ Fig. Tristețea mea străvede printre arbori zarea. ARGHEZI, V. 17.

A SE STRĂVEDEÁ mă străvăd intranz. rar 1) A se vedea neclar (prin ceață, printre nori etc.). ◊ Slab de se străvede se zice despre cineva care este foarte slab. 2) fig. A se face văzut; a ieși la iveală; a se vădi; a se releva. /stră- + a vedea

A STRĂVEDEÁ străvăd tranz. rar (obiecte, ființe) A vedea foarte vag (din cauza depărtării, a întunericului etc.); a zări printre alte elemente; a întrevedea; a întrezări. /stră- + a vedea

străvắd (mă), -văzút, a -vedeá v. refl. (stră- și văd). Mă văd pin ceva transparent saŭ translucid: soarele se străvede pintre norĭ (Al.).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!străvedeá (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se străvéde, 1 pl. ne străvedém; conj. prez. 3 să se străvádă; ger. străvăzấndu-se; part. străvăzút

străvedeá vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. străvăd, 1 pl. străvedém; conj. prez. 3 sg. și pl. străvádă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

STRĂVEDEÁ vb. v. întrevedea, întrezări, oglindi, proiecta, răsfrânge, reflecta, transpărea.

străvedea vb. v. ÎNTREVEDEA. ÎNTREZĂRI. OGLINDI. PROIECTA. RĂSFRÎNGE. REFLECTA. TRANSPĂREA.

Intrare: strevedere
strevedere infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • strevedere
  • strevederea
plural
  • strevederi
  • strevederile
genitiv-dativ singular
  • strevederi
  • strevederii
plural
  • strevederi
  • strevederilor
vocativ singular
plural
Intrare: străvedea
verb (VT510)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • străvedea
  • străvedere
  • străvăzut
  • străvăzutu‑
  • străvăzând
  • străvăzându‑
singular plural
  • străvezi
  • străvedeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • străvăd
  • străvăz
(să)
  • străvăd
  • străvăz
  • străvedeam
  • străvăzui
  • străvăzusem
a II-a (tu)
  • străvezi
(să)
  • străvezi
  • străvedeai
  • străvăzuși
  • străvăzuseși
a III-a (el, ea)
  • străvede
(să)
  • străva
  • străva
  • străvedea
  • străvăzu
  • străvăzuse
plural I (noi)
  • străvedem
(să)
  • străvedem
  • străvedeam
  • străvăzurăm
  • străvăzuserăm
  • străvăzusem
a II-a (voi)
  • străvedeți
(să)
  • străvedeți
  • străvedeați
  • străvăzurăți
  • străvăzuserăți
  • străvăzuseți
a III-a (ei, ele)
  • străvăd
(să)
  • străva
  • străva
  • străvedeau
  • străvăzu
  • străvăzuseră
verb (VT510)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • strevedea
  • strevedere
  • strevăzut
  • strevăzutu‑
  • strevăzând
  • strevăzându‑
singular plural
  • strevezi
  • strevedeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • strevăd
  • strevăz
(să)
  • strevăd
  • strevăz
  • strevedeam
  • strevăzui
  • strevăzusem
a II-a (tu)
  • strevezi
(să)
  • strevezi
  • strevedeai
  • strevăzuși
  • strevăzuseși
a III-a (el, ea)
  • strevede
(să)
  • streva
  • streva
  • strevedea
  • strevăzu
  • strevăzuse
plural I (noi)
  • strevedem
(să)
  • strevedem
  • strevedeam
  • strevăzurăm
  • strevăzuserăm
  • strevăzusem
a II-a (voi)
  • strevedeți
(să)
  • strevedeți
  • strevedeați
  • strevăzurăți
  • strevăzuserăți
  • strevăzuseți
a III-a (ei, ele)
  • strevăd
(să)
  • streva
  • streva
  • strevedeau
  • strevăzu
  • strevăzuseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)